Njš dăpă maj mult dă zéśi ej dăla adusu dă globă dăla sudu dă Europa pȋntgru a lu ominjilor điriptaći ȋn slućaju Oršuš šȋ élci protiv Hȋrvatska, a ku kari u fost potvrdălit kă kupiji a lu Romilor kari umbla in primă iškula ȋn Tornjé šȋMacinca ȋn Međimurskă županiji ȋn dă čiljin “ a lu Romilor klasur” or fost izložulic la segregaciji ȋn parće dăedukaciji, situacija nu su šćimbat. Kupiji kari or fost ukljućulic ȋn globă astăs ȋs mar ominj šȋ órăkic inka uvik kustă ȋn Méđimura šȋ auv a lor kupij kari tréśi istă traumă ȋntri kari šȋ jej triśe. La sata svedoćulesk ȋntotă ză, ka unu dȋn tri zaposlulit ažutoru – asistentu in ȋnvăcală pȋntru kupiji a lu Romilor ȋn Prima iškulă Vladimira Nazora ȋn Pisloc. Lunźenj să mȋrźenj ȋn urătă smeru kari pȋntru posledicur šȋ maj dăparći ari soećaj dă izolaciji la alu Romilor kupij, nu ješći focus śi voji pȋntru prima iškululală šȋ posljedićnă dă majdăparći srednjăišklulă edukaciji pȋntru stecilalămajmult šȋ maj naltă edukacijă.
Dăpă globă kari ȋj, ȋntri alta, ćistă utvrdălită povredă a lu Konvenciji pȋntru protekciji a lu ominjilor điriptaći šȋ dătemelj slobodur. Anj ašćiptat šćimbalur. A lu sudu vijeće dă sudu dăla Europa, ka šȋ Vijeće Europe u dat tari ćistăpurunśialur kari u suturat ku dȋn tot félur dă studijur šȋ dă ekspertnă telur a lu Vijeće Europe, Eropskă uniji šȋ Ujedinjenă narodur, a kari pȋntru ceg avé ostvaralala dă integrativnă pristupu pă parće dă edukaciji a lu Romilor kupiji.
Pălȋngă gȋndu a lu suduluj vijeći, majbună metodă dă integraciji ar vi fost formiranjă dă a lu klasur odelenjur ȋn kari ar fi rȋndălic kupiji kari nudăstulă kunošći ljimba pă kari să acănji ȋnvăcala una ȋngrămadă ku kupiji lu kari ajé ljimbă nujă materinjă. Pa dasta parći, ku dodatnă śasur dă hurvăcešći, a lu Romilor iškulaši maj ȋnšuri śi maj pă friš ar ȋnvăcy ljimba. Śintru kupiji kari a kasă svătešći élféldă ljimbă presudno ȋj kit să fijă ukljućulic ȋn grimez kari lju fi bunji uzor ȋn ȋnvăcală ljimba a lu većină.
Pravdalală dă skris ȋn dă ćiljin klasur odelenjur pȋntru nudăstulă kunušćeri ljimba hurvăcaskă pȋ gȋndu a lu Sudu dăla Europa dă điriptaći ar puće kit să-să apuśi numa dakă ȋala slućaju a lu aljé klasur odeljenjur sar pružuli šȋ dă ćiljin grižă kum ar puće kit să ȋnvéci ljimba hurvăcaskă, a dȋn oćitovanji a lu Vladi RH ȋn spomenulită a lu suduluj postupkă u fost văzut kă nu numa kă nu u fost ȋnbijét dă ćiljin programu Śintru rišilală a lu ljimbur pucunjemi, akari ar fi pătut să omogućulaskă stecilala dă ljimbur veštinur ȋn majskurt rok šȋ pă friš integraciji ȋn mešană klasur odeljenjur, mar šȋ dă ȋnvăcală planu šȋ program pălȋngă kari sar acȋnjé ȋnvăcala ȋn iskljućivă a lu Romilor klasur ar fo fost adus pă maj pucȋn dă minimal 30 posto.
Astăs mulći iškulj ȋn Méđimura or năskut ȋn iškul a lu Romilor adaje kă pripadniśi dă većină stanovniśi nu kivinješći kit să skrijă a lor kupiji ȋn ȋškula ȋn kari u merźi a lor a lu Romilor susedur. Primer, pă popisu dă kupij ȋn élśi razred avenj 47 kupij, ali numa jej 14 u fi skriš ȋn élśi klasu ȋn Prima iškulă ȋn loku ȋn kari kustă. Élci kupij or fuźi ȋn ȋškulur ȋn ukuljemi šȋ a lor roditeljur majbenj lju plăći prevozu numa să nă umblji ȋn iškula ȋn kari umblă kupiji a lu Romilor. Naravno, kă jej ka razlogi Śintru ajé navodulešći kum pȋntru kupiji a lor ari điript kit să aljagă maj bună iškulă, maj bunj ȋnvȋcătórur uli okolină kari u fi maj poticajnă kapu a lor kupij maj mult šȋ maj benj su ȋnvăca. Nimie nu să ȋntrabă śe ȋn dăstaféle situacijur u fi ku kupiji a lu Romilor, kari ȋn aša să ćamă a lu Romilor iškulj lukră pă kurikulumu kari u postojuli numa pă paparoš kă nuj moguće să pratalaskă dă ȋnvăcala planu šȋ program pȋntru, primer, nudăstulă kunušćeré dă ljimba a lu hȋrvecilor šȋ pȋntru sȋrăśiji ȋn familijur dȋn kari vinji kupiji, a pȋntru śe nari trăbujită meštriji dă lukru šȋ pitrikala dă ȋnvăcală šȋ nar adekvatnă uvetur dă ȋnvăcala. Županija ka osnivaću dă iškulj, ȋn sprićilală dă asta stanji ȋn Méđimura ar trăbuji să ajvi maj tari mari važnă ulogă, ali županijskă uredu Śintru edukaciji ȋn skladu ku općă politika kari să propagiralešći pălȋngă Romi datsa stanji podržalešći pa aša făr dă problemur lasă formiralala dă klasur odeljenjur ku pă kit 28, 30 studenc ȋn iškulj ȋn kari umblă numa kupiji dăla većină nacionalnostu a kȋnd 12 uči 13 studenc ȋn a lu Romilor klasur ku śe numa acȋnji postojećă dă lukru lokur a lu ȋnvȋcătóri pȋn iškulur ku klasur ȋn a lu Romilor iškulur. Toc ȋnćiźi oći pă anum e kă dastafélé stanji ȋjă tari demotivirajućă, kum dă kupij a ša šȋ dă ȋnvȋcători kari ar trăbuju să đé a lor maksimum kit ku éšće kupij śeva să ažungă.
Pȋlȋngă model pȋntru integraciji omeru ar puće kit să fijă 50:50 pă nacionalnostu a lu kupijilor, a kutotu ȋngrămadă broju dă studenc pă klasu ar puće să fijă 20. Jeină kriterij ar trăbuji să fijă objektivnă trăbujala a lu kupijilor, a nu a lor etnićkăpripadnostu.Smeštaju a lu Romilor kupiji ȋn dă klasur odelur ȋn kari să pratalešći majjednostavalită uli dă ćiljin dă ȋnvăcală planu šȋprogram kȋnd ȋn ista vrémi să izoliralešći dăla élci studnec ȋj strămbă rešenji šȋ ka dasta ele predstavalešći istă kršalală dă a lu ominjilor điriptaći ka šȋ la pripă 2000 – tă eji, a kari u definiralit šȋ sudu dăla Europa pȋnru a lu omnjilor điriptaći in a lor sudulală 2010. anu.
Dakle, a lu nadležnă državnă institucijur šȋ organur a lu lokalnă vlastur nu or odgovorulit ku uspehu pă izazovur ȋn edukacijskă sustavu ȋn Méđimura. Njimika dăla élfeldă rešenjur kari u predlagalit Vijeće Europe, š ȋn numilje a lu Vijeće Europe u istaknalit Alvaro Gil – Robles, povereniku Śintru a lu ominjilor điriptaći, nu su šćimbat. Šȋ maj dăparći ȋn dăstulă naglasku pă a lu predškolă odgoju šȋ edukaciji a lu Romilor kupiji, a dă ljimbur potporur inak uvik ȋs nuefikasnă šȋ nujă uvedălit la dăsulă broju a lu dă iškulă ažutor kari ar lukra una ȋngrămadă ku ȋnvȋcători.
Nu la rȋnd umblara dă ȋnvăcala lu a lu Romilor kupiji šȋ naltă stopă dă lasari ȋškulala isto aša ȋj problem kari pȋntru kari a lu hȋrvatskă vlastur inka nu or aflat odgovarajućă rešenjur ȋn kari definitivno trăbă kit să-să ukljućulaskă merur pintru riđikală svestu dă važnostu a lu edukaciji ȋntri a lu Romilor populaciji la śe maj la rȋnd trăbă obavestălići a lu socijalnă službur dă nu la rȋnd umblaré ȋn iškulă lu a lu Romilor kupiji.
Stanja ȋn edukacijskă sustavu numa ȋj odrazu dă diskriminacijă a lu Romilor pă lokalnă razină ku kari nji aflănj ȋn Méđimura, akri să véđi ȋn nuistă mogućnostur pă trgu dă lukru, ȋn nupostojulită merur pȋntru zapošljavanji a lu Romilor ȋn javnă službur a kari ȋs iznimnă relevantnă pȋntru a lu Romilor zajednică, kao kum ȋs primă šȋrednjă iškulj, centrur pȋntru socijalnă grižur, lokalnă centrur dă primarnă a lu sȋnătaći protekcijă šȋ lokalnă upravur šȋ ȋn primer, nudăstulă ulaganji ȋn uspostavalală šȋ organizacijă dă ustanovur kari sa-r bavali ku protekcija lu a lu Romilor ljimbă, kultură, tradicijă šȋ identitu.
