Zuva dă băšîc śe toc kunóšći ka pă 8. mart, îj zuva kînd să obilježavaléšći borba dă pravurlje a lu băšîc. Pokretu îj pus îm rano 20. stoljeće, a ljigat îj dă mulći inicijativur dă socijalističkă šî radničkă organizacijur a lu băšîc dîm Europa šî Amerika, majanti ku pokretu dă ostvaralit graju a lu băšîc. Orikic zîśi kă datumu-sta merźi duparći îm sredina dă 19. stoljeće šî pînă-m prosvjedurlje dă radnicurlje îm New York śe lukra ku tekstilu îm anu dă 1857. Astăs Zuva lu băšîc să obilježavaléšći îm svijetu întreg ku fokusu pă ravnopravnost śe să kapătă ku avućilje, pravurlje lu băšîc dă reprodukcijă šî pă zaštită dă rodno uvjetovano nasilje. Îm usporedbă ku élši obilježavanjur îm početak dă prošlo stoljeće, prazniku-sta š-u zgubit socijalna angažiranost ku aje kă u tunat îm sfera dă korporacijur śe l-u razvodnulit ku komercijalizacija.
Zuva dă băšîc îj una prilikă pozornostu să să întorkă šî pă romski feministički pokret a lu kar ji tradicije lungă šî sto dă éj. Dă feminizam a lu băjéš îm Srednja šî Istočna Europa mar mult îj skris pă Phralipen, a dîm inicijativur pă loku a nostru unj istaknuli projektu “Obrazovane Romkinje, osnažene romske zajednice!” śe l-u făkut Savez Roma îm Republika Hîrvatska, “KALI SARA”, a śe l-u vudulit Suzana Kunac îm gînd féćilje tînjiri dă băjaš să să înveci dă pravurlje śe lji ari.
Îm anu-sta Zuva lu băšîc îm “KALI SARA” s-u slavalit pă hibridan, a lu órikic dór šî kontroverzan način. Élši svăté dă loku a lu Cîgînś astăs šî dă kînva Suzana Krčmar, predsjednica dă “KALI SARA”, šî organizatorica dă zuv-é Suzana Kunac ku aktivistkinjur Anesa Šabani šî Nura Ismailovski. Jelji zîšé kă diskriminacija dă Cîgînś îj păšći tot, dăla familijur hunđ îs majmult ka domaćicurlje, antunśe îm iškulă kari u lasă pîntru miritală šî daje kă îs grăjonji, šî îm lukru hunđi, dăpă śe lji treśi helje dovă preprekur, tîrpăléšći pîntru aje śinj îs, šî, ka šî tóći băšîcălje, pîntru rod. Pîntru loku lu Cîgan śe îj marginaliziran, šî makar kă cîgînśilje nus pă bun lok dupla dă cîganj – šî rodno šî etnički, Anesa Šabani šî Nura Ismailovski ur arătat kă îs bunji pomakur šî kă šî maj mulći Băšîc ku aje śe îš mînă iškula šćimbă paradigma întragă.
Dăpă aje drugă parći dă Zuva a lu băšîc u fost posvećenă a lu promocija dă Kuharica a lu Romilor śe u skris-u Mirela Beko. Asta dio îjré kontroverzan d-aje kă pă zuva kînd să zagovaraléšći “kînd cîganka jašă afară dîm kuhinjă”, promoviralé una kuharică. Totu îjré maj složeno dîm tri razlogur. Élši d-aje kă îm zajednică dă băjaš hunđi s-u apukat să să skriji tek prije cîră maj mult dă sto dă éj šî hunđi îj prosječan stupanj dă obrazovanje maj pucîn dă prosjeku dă populacije întragă – šî aje ku krivnje a lu zajednice – aféle kenvijă pă aféle zuvă n-ar trăbuji să fakă posebnă raspravă, d-aje kă îm kuharicé îj važnă aspekt dă kultura a lu băjaš. Kuharicurlje, molitvenikurlje šî afele bilježnicur îsré oblikurlje dă pismenost îm većinska zajednica la hej śe nu avé privilegijur. Dăpă asta, predstavljanje dă kuharicé aku îj unu dîm način kum s-ar pućé aduna kum maj mulći băšîc d-aje kă îj aje tema a lu cîgînś. Să fiji pă prosvjed uli pă predavanje dîm povijest dă pokretu a lu Băšîc śe îj maj mult uli maj pucîn dă jélji direkt, inkă nu-j parći dă borba a lu jélji. Šî pă kraj, kum u zîs Suzana Kunac śe u organiziralit asta obilježavanje dă Zuva lu băšîc, osim śe slavalenj pă tóći cîgînśilje kari ur făkut loku a lu Băšîc maj bun îm lokalnă, regionalnă šî međunarodnă zajednicur ku aktivizam šî ku borba a lor, slavalenj šî lukru śe nu pućenj viđé, lukru śe nu îj pălćît šî emocionalnă lukru kari îj élši dă familijă a antunśe dă zajednică. Ajiś îs šî lukrurlje la kuljibă śe lji faśi cîganka. Fărdă dă mînkat kari nji astăs îm fokus, kustu a lu băjaš kar îj mar teškă, zîśi Kunac, ar fi šî maj, šî maj teškă.
Pă Kuharica a lu Romilor a lu Mirela Beko u predstavalit Talita Jašarevski kari j-i njam. Temelj dă kuharicé îs recepturlje a lu mumă-sa a lu Mirela, a lu Ines Jašarevski Fazlievski, uli a lu ‘teta Ines’ kari u lăsat mari trag îm zajednica dă băjaš îm loku-la. Ku mînkare a lji, ali nu ćar ku aje, u širilit zajedništvo šî ku primjeru-j u arătat kă dîm njimik, numa dakă pustujulešći ključnă sastojak – plăśla, solidarnostu uli kum nji voje să ćimănj aje – să póći faśi tari mulći.
Prevela: Matea Horvat
