Kum ma-c ćimamă?

  • HrvatskiHrvatski
  • EnglishEnglish
  • 0
    4
    Foto: Hristo Kyuchukov

    Rustunala a lu Berlinuluj falu u označalit pripa dă šćimbalur, a 1989, anu postalešći presudnă pȋntru mulc dă atunśe socijalističkă dăržavur ȋn Europa. Ista ala an treśi era dă dominacijă a lu unu om, Todor Živkov, kari ȋn a luj trizéś šȋ śinś ej dă vladavină ȋn Bugarska u postalit ćelniku ku maj lung staž ȋn žbilo kari pămȋntur a lu sovjetskă blok dă istoćnă europa. Programu dă asimilacijă kari Živkov u uvedălit 1984. A lu turska manjină šȋ lu a lu elćiljé muslimanskă zajednicur nu u mimoilazalit njiš pă muslimanskă Romi. Uvedălit mehanizmu dă masovnă represijă prisiljivale pă istă la šćimbala dă numur, turskă šȋ arapskă, ȋn svrha dă potiskilală dă a lor ljimbur, kultură šȋ islamskă ȋnkriđală. Kȋnd aje su ȋntămplat Hristo Kyuchukov ȋj ra tȋnăraš kari ka ȋnvăcătoru lukra ȋn unu mik sat ȋn Bugarska predavale a lu kupijilor kari ȋs ra injimiric baš ku nóvi adušă merur. Šȋ sȋngur u văzut traumă kari u proizvodulit procesu dă bugarizacijă pȋntru a luj ućenikur, a njiš ȋn oći a lu kupijilor éšće šćimbalur nor trikut nji văzući. Ku éji dăpă aje ȋn svatu ku a luj a lu amerika kolegur isti lo-r ȋnbulurit pă skrijitură puvešćur pȋntru kupij văzută baš intri oći a lu kupijilor. Kenvija „Mă ćimam Hussein“ a luj ȋj élśi djelă dă fikcija pȋntru kupiji kari su skris ȋn gušćijă la profesoru ȋn Sjedinilići a lu Amerika Dăržavur.

    Hussein ȋj mik a lu Romilor kupil kari kustă ȋn Bugarska šȋ kari kunošći ćitaćur ku dăn tot felur dă kulturur obićajur kari a luj familijă ugradale ȋn a lor ȋntotă ză ȋn toku dă ȋn sută dă ej. Kustu umpljit dă kupilaš kustu kȋnd ȋn a luj sat vinji kătănjilje šȋ odma punji rȋndu dă merur – zabrana a lu romilor ljimbă, jăšala afară dă nopće, arugala ȋn džamijă. Păgubala dă osobnă iskaznicur ku a lor numur šȋ ku sȋla lótu dă altu nov, bugarskă numur tot aša majmult pă grov kađi a lu ȋntragă zajednica. Dăprav, Kenvija ȋj raza dă a me tinjireme, šȋ dakă ȋj skrisă kȋnd mar ȋj rem kriskută sémnji, spunji Kychuov.

    ka urtăśije, kum aje ćamă Kychukov, anume u arătat kă jej nari njišśefeldă điriptaći pȋntru razvoju dă a lor ljimbă šȋ kultură.

    Ȋn Bugarska ȋn toku dă tinjireme a luj, ȋn la 1960. šȋ 1970., komunistićkă režimu u fost ȋn a luj naltă fază, a političkă sukobu aje ȋj reśi tabăra žukat ku kutotu moguća sredstvur. Majmulc Romi ȋn dăržavă ȋs ra săraś, a educiralic Romi ka njiš a lu Romilor elită nus are. Šȋ dakă oficijalnă politikă pȋlngă Romi ȋj ra oznaćalită ka urtăśije, kum aje ćamă Kychukov, anume u arătat kă jej nari njišśefeldă điriptaći pȋntru razvoju dă a lor ljimbă šȋ kultură. Ku aje maj mult, ljeźe dă a lu romilor ljimbă, historijă šȋ ljigatu ku Indija or fost opasnă šă zabranalići, isto ka šȋ ȋnvăcala  a lu romilor ljimbă uli okupulala ȋn svrha dă njegovalit dă a lor kultură.

    Dȋn tinjireme a me a cuv ȋn firi askunšă, ali isto aša šȋ dăsvakući formur dă diskriminacijă. Să fij „građaninu dă altu rȋnd“ȋj ra dătot normalno šȋ njime njiš nu sa-r fi ȋngăđit kit să reagărzaskă pă diskriminatornă politika dusă pȋlngă Romi. Romi šćije kă čak šȋ kȋnd ar reagărză, na-r puće kit să šćimbi sustavu.

    Kyuchukov ȋj re punoljetnă kȋnd su ȋntămplat šćimbala dă numur, a ȋn toku dă eji śe or vinjit su posvetălit la psiholingvističkă istraživanjur ku a lu romilor šȋ turskă kupiji, dă ljimbă šȋ edukacijskă điriptaći a lu Romi ka šȋ la interkulturalnă edukaciji a lu kupiji migrancilor šȋ izbjeglicur. Zabrana dă hasnalală a lu romilor šȋ turcilor ljimbă pă javnă lokur, kaznalalur a lu lumi pȋntru bilo śefeldă formur dă demonstracijur dă a lor etničkă šȋ religijskă identitet šȋ mănala in ćemicur pȋntru arătala dă istă ȋj ra uobićajenă dă aje dobă. Aduš ȋs propisi dă ahaje kum manjinur poći slavali a lor tradicionlnă praznikur šȋ priredbur, făr dă hasnalala dă a lu Romilor muzikă, kȋnčiśi, colji, a ljimba dă a lu Romilor ljimbă să hasnale numa ȋn familijskă okruženji. Šȋ dakă predstavale opasnost, a akasă Romi hasnale a lor muslimanskă numur.

    Numiljé ȋj unu dȋn majvažnă obilježjă dă anostru identitet. Numur nju dat anoštri parenci šȋ njime nari đirept să prekăršălaskă ajé điriptaći šȋ să šćimbi a lu śiniva numilje ȋn maj kasnă fază dă a lor kust. Ajé ar predstavali povredă dă a lu Romilor dostojanstvo a lu aje samnji.

    Asta ȋj majtragićnă šȋ majrušunată epizodă dă modernă historija a lu Bugarska, u nastavalit Kyuchukov kari ȋnka la gata dă prošlă sută dă an lukra pă uvodulală dă programu pă ljimba a lu romilor pintru kupiji ȋn osnovnă šȋ srednjă iškulur edukaciji ȋn Bugarska. Univerzalnă puvešći dă Hussein pružalešći slikă dă položaju a lu mulći etnićkă manjinur, kari ȋs ra podvărgnulići la asimilacijă uli šȋ maj dăparći să sućavalešći ku aje ȋn dilem dă cara. Nujmult dăpă demokratskă promenur la 1990. anur, una parći dă muslimanj, Romi šȋ Turki, or ȋntors a lor numur, ali mulc or rămas skurtac kă nu ave mogućnostur să trakă ȋntri skumpi a lu suduluj procesur. Frika dă élféldă, ali šȋ krišćala dă islamofobijă ȋn Europa šȋ ȋn lumi cară să ćitilešći šȋ ȋntri individaulnă stavur šȋ ponašanjur ali šȋ politikur šȋ praksur dă organizacijur šȋ institucijur, a programur dă asimilacijă retko kapătă majznaćajnijă kritikă ȋn društvă šȋ medijur. Aša misaonă aspektur a lu Hussein băgala sama la nacionalnă identitetu šȋ kulturnă adusu ȋn firi zaokružulešći ȋn la oć jednostavnă intribaći dă kari ala tănȋr pripovjedaću la gata dă puvešći să ȋntrabă: Kum ma-c ćimamă?

    Komentiraj

    Unesite svoj komentar
    Unesite svoje ime