ȋn prostorur šȋ ȋn organizacija a lu Unija alu Romilor In Republika Hȋrvatska “KALI SARA”, a ȋn suradnji ku Vijeće dă a lu Romilor nacionalnă manjină dă Varušu Zagrebu, la a 7. martu 2022 anu su acȋnut tribină pă tema dă Položaju a lu Romkinjur ȋn suvremenă društva a lu hurvecilor.
Kustu ȋn sărăśijă pȋntru Romkinjur ȋj ȋntotăză. Jélji ȋs podložnă la ȋn dóvărȋndur diskriminaciji, ka fămejiljé šȋ ka pripadnicur a lu Romior nacionalnă manjină, a dakă ari maj śeva ka stupnju dă invaliditetu atunśe ješći mari rizik pȋntru dă ȋn tri rȋndur dă diskriminaciji. Baznă podatkur abjavalići ȋn knjiga Uključivanje Roma u hrvatsko društvo – Fimeji, kupiji šȋ tȋnjiri autori Ksenija Klasnić, Suzana Kunac šȋ Petra Rodik arată kă ȋs 17 posto nepismenă, kutotu 20 posto dȋn kutotu broju završălešći srednjă iškulă, 50 posto dȋn jelji or avut élśi kupil ȋn doba dă maloljetnikă, dȋn śe 17 postot ȋn doba majtȋnjiri dă 16 ej, šȋ jélji ȋn Hȋrvatska , ȋn donosu pălȋngă 9 dă europa državur ȋn kari u fost provodulit istraživanjasta, ȋs maj slab zastupulići pă trgu dă lukru. Navedălăći podatkur potvrđălešći šȋ pravobaraniteljica pȋntru ravnopravnost dă spolur Višnja Ljubičić kari intri kutotu altu, ȋn Izvješći dȋn 2019. an navodulešći:
Alu Romilor populaciji ȋj ȋn tóći ami kustă spektur ȋn majmulćirȋndur ȋn nupăpăvoji položaju ȋn odnosu dă maj mulc stanovniśi, kȋnd ȋs Rimkinjurljé maj dodatno ȋn nupăpăvoji položaju ȋn usporedbă ku Romi. Šȋ maj dăparći pă larg ȋj prisutnă praksă dă sklapalală dă repi šȋ maloljetnă brakur, śe ari ozbiljnă posledicur pă općă status a lu Romkinjurnšȋ dă a lor durštvenă perspektivur. Romkinjur kari să mirită šȋ zasnovalešći ȋn tari tȋnără dobă,a ȋn ista vrémi ku kustu ȋn krajnji deprivirană materijalnă šȋ stambenă uvjetur, ȋn dodatno ȋs nu păpăvoji položaju šȋ ari maj mari rizik dȋn iskljućulală šȋ marginalizacijă. Dastaféle položaju ȋn mari ȋj nesuglasjă ku a lor dăn temelj điriptaći šȋ trăbujalur, šȋ trăbujă lukrat pă a lor šćimbală ku primena dă rodno setljivă merur. Sȋnguri ćinjenicur arată kă tema dă tribină Pložaju a lu Romkinjur ȋn suvremena društva a lu hurvecilor ȋj aktualnă šȋ trăbujită ȋn javnă diskursu.
Pă tribină kari u moderiralé Senad Bajrić, članu dă Organizacijskă odboru dă Kongresu a lu tȋnjiri Romilor SRHH”KALI SARA”, or sudelovalit: Veljko Kajtazi, saborski zastupnik, Suzana Krčmar, presednica dă Unija a lu Romilor ȋn Republika Hȋrvatska “ KALI SARA”Višnja Ljubičić, pravobraniteljic pntru ravnopravnostu dă spolur, Rada Borić, presednica dă Povjerenstva pȋntru ravnopravnostu dă spolur ȋn Varušu Zagrebu, Anesa Šabani, dă afară ćlanică dă Odboru pȋntru ravnopravnostu dă spolur ȋn a lu Hȋrvatskă saboru šȋ ćlanu dă Organizacijskă odboru dă Kongresu a lu tȋnjiri Aromilor SRRH”KALISARA” šȋ ćlanu dă Vijeće a lu Romilor nacionalnă manjină dă Varušu Zagrebu.
Tribina u dăsvăkutu Veljko Kajtazi, zastupniku ȋn Hȋrvatskă saboru kari ku buluremi podržavalešći tema dă javnă politikur ȋn rodnă ravnopravnostu. Mari ȋj podrškă šȋ ȋn provedba dă projektu “ Educirană Romkinjur, ȋn bulurići zajednicur!” a lu kurij ȋj osnovnă cegu ukljućulala dă tȋnjiri Romkinjur ȋn tóći društvenă, ekonomskă šȋ političkă tokur, šȋ riđikala dă a lor brojur ȋn osnovnă šȋ srednjă iškulur edukacijur, majpucăn broju dă maloljetnićkă gărjonji šȋ sprićalala dă sklapanji prerepi brakur. Aktivno sudelovalé ȋn lukru ku Vijećur a lu Romilor nacionalnă manjină šȋ a l Romilor udrugur dȋn parćé dă ȋntragă Hȋrvatska kari ȋn élśi fază dă spus projektu nastojalé kit să ȋnbuluraskă ȋntri temur dă rodnă ravnorpravnostur, dăzakon zagovarnjur pȋntru rodnă ravnopravnost šȋ dă ukljućulala ȋn procesu dă kreiranji zakonur šȋ javnă politikur. Ȋn a luj obratalală a lu akulo prisutniś u istaknalit kum ȋnkređi kă svatur ȋn arama dă tribină u da śeva dăn odgovorur pă položaju a lu Romkinjur ȋntri analiza dă śe postojulešći šȋ planiranjur dă budućă politikur.
Isto aša, asta ȋj poticaj a lu tȋnjir Romi šȋ Romkinjur kit maj mult să aktiviralskă ȋn zajednică, kit să fijă majaktivnijă pă intribala dă društvenă šȋ politićkă angažmanu ȋn a lor okolina, kit să ažući akulo hunđi poći să ažući šȋ pă zadnji kit să fijă ȋnkristac śe ȋs Romi, u zăs Kajtazi.Važnostu dă tribină véđi baš ȋn focus pă Romkinjur kari šȋ ka fimejur šȋ ka pripadnicur a lu Romilor nacionalnă manjnă ȋs izloženă la ȋn dóvărȋndur dă diskriminacijă. Pȋlȋngă asta, aktivistićkă parći dă a lu Romilor zajednică dominantnă ȋj dă bărbec šȋ ku éšće problumur a lu fimejur nu vinji dăstulă la izražaju, smatralešći jel šȋ zakljućulešći kă: graju a lu Romkinjur păn a ku nu anj putut dăstulă să ahuzănj.
Kajtazi su osvrnălit šȋ pă znaćaju dă baznă podatkur kari dĂpă dăn temeljnă istraživanji la 2020. an u objavalitu Kancelarija pȋntru điriptaće a lu ominjilor šȋ điriptaće a lu nacionalnă manjinur RH ȋn kenvijé Uključivanje Roma u hrvatsko društvo – žene, djeca i mladi, a ȋn a lu kurijă astrȋnźală u fost ukljućulită šȋ a lu Romilor zajednică šȋ nija a lu Romilor ȋn Republika Hȋrvatska “ KALI SARA” . Ȋn a mnjov lukru inka kum hasnalesk spušă podatkur šȋ lobiralesk kit éljé problemur să fijă regristrărzăći šȋ adresirană ȋn tóći važnă strateškă dokumentur, ali šȋ aktivnostur a lu Vladi RH ka institucija kari ku primer ar puće kit să aréći a lu tóći maj miś razinur kă ȋs éšće problemur bitnă šȋ kă ȋn a lor rišilală trăbujă să pristupulaskă śe ménti, u istaknalit pă zadni dă izlaganji
Suzana Krčmar, presednica dă Unija a lu Romilor ȋn Republika Hȋrvatska “ KALI SARA” u opisilit položaju a lu Romkinjur šȋ naporur kari să ulagalašći ȋn reševanji dă problemur, ali šȋ ostvaralići rezultatur. Osim śe u nevedăčlit órăkići konkretnă primerur dă diskriminacijă a lu Romkinjililor dȋn maj a propi prošlostu, u istaknalit kit ȋj dă ȋnkristată pă tȋnjiri fimijeur kari tot aša kum maj mult să ukljućulešći ȋn sustavu dă edukaciji šȋ ȋn aktivistićkă lukru dăpă završălită osnovnă iškulă: Tari mes ȋnkristată pă tȋnjiri fimejur kari să ukljućulešći šȋ ȋn lukru a lu Uniji “KALI SARA” šȋ kari ȋs mult maj aktivnijă dă tȋnjiri Romi, ka primer ȋn organizacijă šȋ acȋnjală dă Kongersu a lu tȋnjiri Romi. Svesnă ȋs kă élśi trăbujenj să educiralenj parenci. Svesnă ȋs isto a ša, problemur kari a lu Romilor kupiji ari ȋn iškulj pȋntru nu dăstulă kunušćeré dă ljimba a lu hurvecilor. Svesnă ȋs šȋ astăs prisutnă segregacijă a lu pupilo ȋn órăkići osnovnă iškulur, ka šȋ nupućere kit a lu Romilor kupiji să lukri praksa ka obaveznă parći dă nastavă, u zăs Krčmar. Pa tot aša šćimbalur să ȋntămplă,u konstiralit, a aljij lok šȋ uloga dă presednică dă aša balaoură organizacijă ka kum ȋj SRRH “KALI SARA” ȋn órăkići mandatur šȋ ȋnkriđală šȋ respektu dălă suradniś, kari ȋs maj mulc bărbéc, u istaknalit numa ka unu dăn primerur la prisutnă šćimbalur. Su zafalalit pȋntru suradnji a lu zastupniku Kajtazi, a lu tóći Vijećur a lu Romilor nacionalnă manjinur šȋ ćlanur dă Unija a lu Romilor “KALI SARA”
Višnja Ljubičić, pravobraniteljica za ravnopravnost spolova, vrlo pedantno i dosljedno prati što se događa s Romkinjama po pitanju rodne ravnopravnosti. U Izvješću iz 2019. navela je upravo podatak iz Istraživanja 564 koji pokazuje da 50 posto Romkinja u Hrvatskoj rodi prije navršene 18 godine života te dodatno pojasnila:
Višnja Ljubičić, pravobraniteljica pȋntru ravnopravnost dă spolur, tari pedantno šȋ dosljedno pratalašći śe să ȋntămplă ku Romkinjur pȋ ȋntribala dă a lu rodnă ravnopravnostu. Ȋn Izvješći dăn 2019. u navedălit baš podatku dăn istraživanjă 564 kari arată kă 50 posto dă Romkinjur ȋn Hȋrvatska fată ménti dă 18 anu dă kust šȋ dodatno u pojasnalit: Problemu dă pucȋn éj gărjonur šȋ mikă razină dă protekcijă a reproduktivnă sȋnătaći pă larg ȋj prisutnă šȋ predstavaléšći uzrok ȋn mulći maj dăparći preprekur ku kari Romkinjurljé să află pă kalji la ažunźală dă ravnopravnă status ȋn a lu Romilor zajednicur šȋ ȋn a lu Hurveclir društvă. Pȋlȋnga aje, prisutnă ȋj šȋ generalno nudăstulă svestu dă zaštita a reproduktivnă sȋnătaći a lu fimejur, la odgovornă seksualnă ponašanji šȋ la osobnă higijenă. Repi brakur šȋ dă pucȋn ej dă gărjonji, kari ȋs inka un parći dă a lu Romilor tradicijă, ari rȋnd dă negetavnă implikacijur pă perspektivur a lu Romkinjur pȋntru emancipaciji šȋ ukljućulala ȋn a lu Hurvecilor društvă. Osim śe ȋs ljigaći ku riziku dă seksualnă nasiljă šȋ hasnalală, a lu tȋnjiri fimejur predstavalešći izravnă preprekă pȋntru pristupu ȋn edukaciji ( prima la srednjăiškulă) šȋ, ku posledicur, pă parći dă afalat lukru šȋ lukru. Naglasalită patrijahalnostu ȋn a lu Romilor zajednicur, kari să priśepi kă ȋj prima ulogă a lu fimeji ȋn familiji šȋ zajednici uloga dă mamă šȋ dă akasă, lji otežalešći završălala dă trăbujit stupnju dă edukaciji kari ar osigurali konkurencijă pă trgu dă lukru. Romkinjurlje ȋs pă asta parći ȋn maj mari brojur dă slućajur osudulići pă sărăśiji šȋ făr dă perspektivur, šȋ pă ekonomskă ovisnostu dă bărbec ȋn familiji. Navedălići problemur ȋs kunuskući ȋn Nacionalna strategija Śȋntru ukljućulala a lu Romilor, šȋ trăbujă pă odgovarajućă parći kit să-să lukru pă a lor suzbijanjur. Ȋn Purunśala a lu Vijeća dă europa uniji (2013/C 378/01) dă djelotvornă merur integraciji a lu Romilor ȋn državur ćlanicur, să navodulešći kă trabujă suzbălići toći formur dă diskriminacijur, ka šȋ rȋnd dă pagubă praksur kari predstavalešći prepreka pȋntru integraciji a lu Romilor, ukljućulešći śi brakur a lu maloljetniś. Europskă parlamentu ȋn Rezolucija dă zastavalală praksa dă a lu kupij brakur (2017/2663(RSP))566 naglašavalešći kă ȋj dă kupij braku kršălala dă đireptaće a lu kupiluluj šȋ formă dă nasilji pă fimeji šȋ futuškanur, kȋnd n Rezolucija “ Ȋin čenjnći dă afara strategiji a lu EU protiv dă repi brakur šȋ ku săla brakur – éšće pašur” (2017/2275(INI))567 să ćamă pă apsolutnă zabrana a lu kupilorm repi šȋ ku săla brakur – ȋn tóći partnerskă pămȋntur. Ȋn UN Programu pȋntru dă acȋnut razvoju păn la 2030. ( 2015 ) ȋn arama dă cegu 5. Să ažungă rodnă ravnopravnostu šȋ ȋnbolurala dă tóći fimejur ši fećiljé, podceg 5.3. glasalešći: Lótźos kutotu štetnă praksur, kašă a lu kupilor, repi šȋ ku sălă brakur šȋ a lu femeni genitalnă sakatalală. Ujedinjenă narodur isto nalažalešći ȋntri mulći rezolucijur pă asta temă. Ȋn rezolucija 1468(2005)569 šȋ Purunśala 1723(2005)570 Vijeće dă Europa dă ku săla brakur šȋ a lu kupilor brakur, să navodulešći un rȋnd dă merur kari trăbujă să provodulaskă ȋn cegu dă sprećilala a lu maloljetniś brakur, ukljućulit šȋ informiranje a lu kupijilor ȋn osnovnă šȋ ȋn srednjă iškulă dă a lor điriptaći, a pogotovo dă điriptaćé pă sȋngură odlućulala dă tunara ȋn brak, điriptaće pă slobud akuljesu dă braćnă partner šȋ điriptaćé dă nutunara ȋn brak ménti dă 18 anu dă bătărnjemi. Ȋn izlaganju u istaknalit kum ȋn zadnji zéśi ej să véđi napredku ȋn ukljućulala a lu kupij ȋn dă osnovnăiškulă edukacijă, ali ȋj šȋ maj dăparći primetni buktulala ȋn predškolskă šȋ srednjoškolskă edukacijskă sustavu. Ȋn ala smislă ka pravobraniteljica pȋntru ravnopravnostu dă spolur ȋn purunśalur a lu Vladi šȋ a lu toßi resornă telur nastojulešći kit să naglasalaskă trăbujala pȋntru prevencijă ȋn sustavu dă reproduktivnă sȋnătaći, dă maj mari broju dă Romkinjur ukljućulići ȋn edukacijskă sustavu, ȋn sustavu dă lukru šȋ aflat lukru, dă smanjalit broju dă maloljetnićkă brakur šȋ la tóći élćilje merur kari trăbujă să ukljućulaskă ȋn a lor programur.
Rada Borić, kari la tribină u fost šȋ ka izaslanica a lu gradonaćelniku dă Varušu Zagrebu, u istaknalit kum Varušu Zagrebu znatno u ȋnbuluri griža pălȋngă protekcija a lu ominjilor šȋ manjinur điriptaći šȋ kum nu ješći lok pȋntru diskriminatrornă ponašanji ȋn bilo kari segment dă društvă, primeru ȋn edukacijskă, stambenă uli la aflat lukru.
Varušu Zagrebu ȋj spremnă pă una ȋngrămadă projektur, u zăs š u lunźit: Tȋnjiri Romkinjur šȋ Romi nu slobud să fijă objektur dă projektur mar subjektur, a noj trăbă numa să fijenj sradniś šȋ ažutor. U navedălit edukacija ka dă ćeji faktor pȋntru šćimbalur šȋ ȋn asta smislă Varušu Zagrebu u adus šȋ odlukă dă dodelă dă stipendijur pȋntru pripadniśi a lu Romilor zajednică. U spomenulit šȋ Bell Hooks, feministkinjă šȋ autorică dă Orăkići zéśur dă kenvijur dă feminizam, rasizam, kultură, politikă, rodnă ulogur šȋ patrijahat, plăšeri šȋ kapitalizmu, kari aduśe ȋn firi kum nuj dăstulă svătit dă rasizam šȋ patrijahat, numa trăbujă edukaciji pȋntru toc, pintru albă rasă a lu kurijă ȋj nadmoću isto aša un pljasă dă patrijahat, a edukacija numa ȋntri građanskă odgoju nu u fi dăstulă, u zăs.
Anesa Šabani, ȋn a ljij izlaganji svăté dă radionicur ȋn arama dă projektu ”Obrazovane Romkinje, osnažene romske zajednice!”, a ȋn kari sudelovalešći ku kolegica Lea Oršuš šȋ voditeljica dă projekt Suzana Kunac. U istaknalit važnostu dă lukru pă terenur šȋ ȋn ista vrémi dă grelji emocijur kari dasta ele lukru aduśi. Nju kănăskut ku uznemirujućă statistićkă podatkur kari svătéšći dă zabbrinjavajućă mikă stupnju dă psmenostu šȋ obrazovanji a lu Romkinjur, a ku ajé šȋ aflatu dă lukru šȋ u naglasalit kum ȋj ȋnbulureme dă fimejilor ȋn kalji dă iškulală, a maj ȋnkuljé šȋ ekonomskă nezavisnostu jedină izlazu pȋntru ȋnbunjemi dă položaju a lu Romkinjur in suvremenă društva.
Ku osobnă puvešće, Ardijan Gaši u istaknalit važnostu dă ulogă a lu fimejilor ȋn a lu Romilor familiji. Romkinjur pă a luj predstavalešći maj balour spolu, acănji tóći patru kotur dă kasă šȋ pȋntru jélji zua dă lukru njišudată nuj gata.
Ȋn svatu dăpă izlaganji a lu sudioniśi dă tribină, ku ȋntribală šȋ komentrarur su ukljućulit šȋ gošći dăn publikă. A lor suturemi pȋntru acȋnutu dă asta tribină kari să fokusiraléšći pă pložaju a lu Romknjur ȋn suvremnă a lu hurvecilor društvă u izrazalit ȋn numiljé dă suorganizator presedniku dă Vijeće a lu Romilor nacionalnă manjină ȋn Varušu Zagrebu Raman Fazlievski. Trăbujită ȋj făr dă prekid naglasalit kum ȋj edukacija jedină parći pȋntru ȋnbunjemé dă a lor položaju kari ȋj pă žalji inka uvik primarno obilježălită ku sărăśiji šȋ făr dă perspektivnostu, u zăs Fazlievski.
La tribină u prisustvovalit šȋ Nura Ismailovski, popresednica dă Vijeće a lu Romilor nacionalnă manjină ȋn Varušu Zagrebu šȋ dă afară ćlanică ȋn Odboru pȋntru nacionalnur manjinur ȋn Hȋrvatskă saboru. Ȋn svatu u istaknalit kum ȋj važno dă svătit dă položaju a lu Romkinjur ȋn obzir kă ȋj inka uvik tari lošă. Anume ȋj kă ȋs Romkinjur, a ȋn kari šȋ sȋngură pripadalešći, ȋn dovă rȋndur diskriminirană ȋn tóći poljur dă kust, kum ȋn nontru dă a lor zajednică aša šȋ ȋn društvă ȋn cjelină. Jedină parći ȋj lukrat pă edukaciji, kă numa educirană šȋ ekonomskă neovisnă fimeji – Romkinjă póći să fijă emancipirană, u zas Ismailovski.
Ova tribina organizirana je povodom obilježavanja Međunarodnog dan žena, koje je Savez Roma u Republici Hrvatskoj ”KALI SARA” u suradnji s Vijećem romske nacionalne manjine Grada Zagreba započeo 4. ožujka 2022. otvaranjem izložbe Emocije autorice Talite Jašarevski, čime je po prvi puta postavljena samostalna izložba romske autorice iz Hrvatske u Hrvatskoj. Ujedno, ova mlada umjetnica i aktivistica autorica je ilustracija u priručniku Za moje zdravo odrastanje, koji je jedna od autorica i voditeljica projekta ”Obrazovane Romkinje, osnažene romske zajednice!” Suzana Kunac promovirala nakon završene tribine Položaj Romkinja u suvremenom hrvatskom društvu.
Asta tribină organizilită ȋj ȋn povodu dă obilježălală Internacionalnă zau a lu fimejilor, kari Unija a lu Romilor ȋn Republika Hȋrvatska “KALI SARA” ȋn suradnji ku Vijeće a lu Romilor nacionalnă manjină ȋn Varušu Zagrebu su apukat la 4. martu 2022. Ku dăsvăśala dă izložbă Emocijur a lu autorica Talita Jašarevski, ku śe pă élśi rȋndur ȋj postavljenă samostalnă izložbă a lu romilor autorică ȋn Hȋrvatska. Una ȋngrămadă, asta tȋnără umetnică šȋ aktivistică ȋj autorică šȋ ilusttratorică ȋn prirućniku “Za moje zdravo odrastanje”, kari ȋj una dăn autoricur šȋ voditeljicur dă projektu ”Obrazovane Romkinje, osnažene romske zajednice!” Suzana Kunac promoviralit dăpă završălită tribină Položaj Romkinja u suvremenom hrvatskom društvu.
