Ȋn povodu dă obilježavanji dă Internacionalnă zua a lu Romilor ljumbă la 5. Novembru šȋ asta an su lunźit ku acȋnjala dă Zua a lu Romilor kultură ȋn arama dă kari gazdur dă dȋn tot félur dă kulturnă manifestacijur, dȋnkulji dă Varušu Zagrebu, or fost šȋ élćilje alu hȋrvăćije županijur, 2020. Anu Osjećkă – baranjskă župuaniji, a asta an 2021. Brodskă –posavskă županiji. Ȋn prostorijur dă a lu varušuluj knjižnică dă varušu Slavonski Brodu, Unija a lu Romilor ȋn Republika Hȋrvatska “ KALI SARA” la 6. Novembru u postavalit izložbă “50 anur dăla élśi Internacionalnă kongresu a lu Romilor” šȋ u organiziralit acȋnjala dă Književnă Sara pă karu u fost predstavalită kenvija Visu a lu unu Rom, autobigrafije a lu saborskă zastupniku Veljko Kajtazi. Ku prisutnă Romi šȋ Romkinjur dȋn varuš šȋ županijă la ȋntămplarur or fost šȋ direktoru dȋn Kancelarija pȋntru a lu ominjilor điriptaći ši điriptaće a lu nacionalnă manjinur ȋn Republika Hȋrvatska Alen Tahiri šȋ proćelnica dă Upravnă odjelu pȋntru društvenă djelatnostur a varušuluj Slavonskă Brodu Vesna Zlatarević.
Ȋn svatu ku voditeljica dă nóv književnă izdanji autoru Veljko Kajtazi šu adus ȋn frir ménti dă a luj detinjstvă kari u kustatu ȋn Kosovska Mitrovica, kustu ȋn mahala ȋn Fabrićkă ulică, a atunśe šȋ dă kătană iškulă kari u umblatu ȋn Rajlovac apropi dă Sarajevo. Su apukat šȋ dă karijeră ȋn karate kari u obilježălitu vrhunskă sportskă rezultatur, kum natecateljskă, aša šȋ trenerskă. Ku osnivilala a lu Udruga “ Kali Sra” su apukat nóvă poglavlji ȋn a luj kust in kari su apukat kit să ȋnveci dă lukru a lu nacionalnă – manjinur zajednicur, a atunśe šȋ dă politikă. Dăpă śe u skris šȋ u objavalit a luj élśi kenvijă Karate u lunźit ku skrijala dă kenvij šȋ păn dă astăs u objavalit maj mulći dă 30 izdanjur, ȋntri kari ȋs edukativnă slikovnicur pȋntru maj tȋnjir dȋn serijalu Sara, dă Romilor – hȋrvatskă šȋ hȋrvatilor –romskărećniku, Zbornikur dă a lu Romilor ljimbă šȋ ȋnternacionalnă zua dă adus ȋnfiri dă a lu Romilor žrtvur dă genocide ȋn Altu dă lume cara tabăra, Kalje ȋn pradomovina Indija šȋ mulći élćilje.
Dăla a luj tunulă ȋn Hȋrvatska saboru 2011. Anu păn dă astăs Veljko u făkut dătotmar naporur kit problemur dă a lu Romilor zajednică să fijă văzući, ćišći šȋ pirśipući šȋ a lu maj largă društvenă zajednică šȋ kit să aflji savezniś ȋn državnă, regionalană šȋ lokalnă institucijur karu u ažuta kit éljé problemur să rešălaskă, a dătot mari ugled uživălešći šȋ ȋn ȋnternacionalnă a lu Romilor organizacijur – u zăs ȋn predgovoru a lu kenviji Goran Beus Richemberger, a lu Veljko dă mulc an suradnik šȋ urtak, a ku aje su ligizit šȋ Alen Tahiri kari ka gostu u sudelovalit šȋ pă predstavalal predstavalal dă kenvijă Visu a lu unu Romu ȋn Slavonski Brod. Ménti d razdoblji kari u obilježalitu pandemija dă korona virus ȋnđesuram fost pă sastankur a lu Europskă Komisijă šȋ Vijeće Europe, ka šȋ pă sastankur la alu naštri susednă pămȋntur dă ugositoćnă Europă šȋ pot să zăk kă toc uvik puminješći lukru šȋ rezultatur a lu zastupniku Kajtazi. Ȋl smatralešći tari uspešnă politićar šȋ ka uzor dă toc zastupniśi, u skris Tahiri ȋn poglavljé a lu kenviji Élci dă minji. Ku obraćalala la publikă ȋn Gradskă knjižnică u istaknalit kum ȋn mulći părc kunušći šȋ a luj kust šȋ kum ȋnkređi kăslićnostur or lo sama šȋ mulc élci čitaćur a lu romilor nacionalnost šȋ u izrazalit adănk osećaj dă respect šȋăśijă pălȋngăVeljko ku kari surađivalešći šȋ ku kari să družulešći lungat nizu dă éj.
Među domaćinima iz romske zajednice Brodsko-posavske županije bio je i Čedo Todorović, dugogodišnji suradnik Sveza Roma u Republici Hrvatskoj ”KALI SARA” i saborskog zastupnika Veljka Kajtazija koji je bio zadovoljan i sretan što je ove godine mogao biti upravo u ulozi domaćina.
Ȋntri gazdur dȋn a lu Romilor zajednică dă Brodskă – posavskă županiji u fost šȋ Čedo Todorović. Dă mulc éj suradniku la Unija a lu Romilor ȋn Republika Hȋrvatska “KALI SARA” šȋ a lu saborskă zastupniku Veljo Kajtazi kari u fost tari sătul šȋ fulos śe asta an u putut baš să fijă in uloga dă gazdă. Anostră dă mulc éj kivinjală u fost kit obilježălala dă a lu Romilor blagadanu să fijă organiziralići šȋ ȋn élćiljé županijur, a nu numa ȋn Varušu Zagrebu šȋ adajé mes iznimnă fulos kă obilježalenj Internacionalnă zua dă alu Romilor ljimbă baš ȋn amnjov varuš šȋ županiji, u zăs Todorović šȋ u dudulit kum să nadalešći kă usprkos dă strogă epidemiološkă merur šȋ lošă, plojă šȋ frigă vrémi odaziv u fi bun šȋ kă toc ȋngrămadă mȋndru su družuli, a ša šȋ u fost kapu dvorana dă knjižnică u fost umplută, aśedar ku acȋnjala dăepidemiološkă uputur.
Dăpă predvidilit program ȋn toku dă unaȋngrămadă družulală anj svătit šȋ ku Milan Mitrović, članu a lu Romilor organizacijă dă tȋnjiri ȋn Hrvatska kari su zhvalalit a lu URRH “KALI SARA” šȋ zastupniku Kajtazi śe or omogućulit kit obilježălala d Internacionalnă zua dă a lu Romilor ljimbă asta an să fijă ȋn Slavonski Brod. Njega dă alu Romilor kulturnă baštină iznimnă ȋj važnă Śintru integracijă šȋ institucijur dă loklnă samoupravur, u zăs Mitrović. U objasnalit kum dastaele ȋntămplarur ȋs važnă pȋntru suzbijanji dă diskriminacijur Śȋlnă Romi, a kri šȋ sȋngur u doživălitu. Baš pȋntru diskriminacijă am fost arunkat dȋn sustavu dă srednjoškolskă edukacijă šȋ atunśe pȋntru minji u fost teškă situacijăkari u rezultiralit ku majpucȋnă društvenă sadržajur šȋ nedostatku dă društvena kustu ȋn doba kȋnd dă tȋnără samă ȋj iznimnă važnă, spunje šȋ u lunźit: Tot aša, plak să zăk kă ȋj totă rélje Śintru śeva benje kapu baš pȋntru aje situacijăam fost iznimno motiviralit kit să mă educiralesk šȋ am skris šȋ am završilit élśi tećaju dă zădar a atunśe šȋ dă varioc. Dăpă aje am skris srednja trgovaćkă iškulă kapu edukacijskă program dă upravnă referent, a aku mes pă zadanjă an dă fakultet. Mă ginđesk kă ku a mnjov primeru arăt a lu toc tănjiri ominji, kapu aša šȋ a lu tănjiri Romilor, kă njiš udată nu trăbă să odustulaskă dăla a lor cegur šȋ dakă śeva anume kivinješći ȋn kustu a lor aje poći šȋ săostvaralaskă. Milan Mitrović ȋj unu dȋn nositelju dă projektu Roum kari A lu Romilor oraganizaciji dă tȋnjiri ȋn Hȋrvatska provodulešći mar maj mult dă śinś éj, a in arama dă kari tȋnjiri aktivistur šȋ umetniś dȋn otpad stvaralešći nóvi prédmetur šȋ lji dă hasnikă šȋ umetnićkă vrednostu. Ȋn ajé mu ažutat kunušćere śe am kăpătat ku edukacija dăvarioc, spunji Mitrović kari la ajé kunušćeri ȋnvacă šȋ a luj suradniś. Interesu ȋj mari, a šȋ rezultati ȋs odlićnă. Ku projektu anj fost ȋn gušćijă ȋn Bugarska 2019. An, ȋn varušu Plovdiv kari ala anu fost proglasalit prijestolnica dăkultură, a atunśe ȋn hăla an ȋn Rijeka kari jară dă europskă prijestolnică u postalit 2020. Ljestvică dă kvalitetărăđikănj śe maj nalt aša kit maj mult nu prodiciralenj žămătaći proizvodur mar nji koncentrem pă proizvodnji dă gata proizvodur.
ȋn svat nju su pridružulit šȋ David Oršuš, student dă la altu an dă sestrinstvo pă Zdrastvenă veleućilištge ȋn Zagreb kari asta an la élśi rȋnd u prisustvovalit pă obilježavanji dă Internacionalnă zua a lu Romilor ljimbă. Dastaféle kulturnă događanjur ȋs bitnă pȋntru păzală dă anostră kultură šȋ tradicijă, ali šȋ dă kunušćeri dă a lu majmulc stovniśi ku a lu Romilor kultură śe ȋnkred u aduśi la zdrubală dă predrasudur păȊingă noj, spunji Oršuš šȋ u lunźit: Să ći duś ku predrasudur inka ka kupilu kapu majdăparći, ȋntri ȋntreg kustu ȋj tari grov šȋ mă să véđi kă hej dă maj mulc stanovništvă dă ajé dăstulă nu săgȋnđešći. Dă la gata svatu a lu toc Romilor šȋ Romkinjur u urunđit Internacionalnă zua a lu Romilor ljimbă šȋ u purunśit kă ar trăbuji kit să fijă ȋnkristac pă a lor ljimbă šȋ poreklo.
