Pă Samudaripen la 2. augustu 2022. Anu pă a lu Romilor mȋrmȋnći ȋn Uštica lȋngă Jasenovac su acȋnut unazéśi pȋ rȋnd komemoracijiă ȋn spomenu pă a lu Romilor žrtvur dă genocid ȋn la Altu a lu lume cara tabără dȋn parće a lu ustaškă režimu.
Svećană programu su apukat la 10 śasur ku skladba a lu Semir Hasić “My tears” ȋn izvedba a lu natalija Stanisavljević pă lută šȋ Semir Hasić pă harmunikă, ku śe su apukat šȋ dă televizijă prenosu ȋn uživo pă la a patruljé programu dă Hȋrvatska radiontelevizijé.
Mar ześi an nji astrănźenj aiśe kum mujtată žrtva a lu romilor cară anj komemorali pă dostojnă parći šȋ kum ku podrškă dăla a nóštri intitucijur anj măna purunśală kă dȋn kȋnva anj ȋnvăcat šȋ kă pălȋngă kȋnva nja-nj odredălit, a śe arată šȋ uredălală a lu Romilor mȋrmănći, la mulc aj zapustulită, šȋ izgradalit a lu Romilor memorijalnă centru šȋ Falu dă duremi. Pă asta lok ješći 21 masovnă grop, a pălȋngă tóći dostupnă podatkur, asta ȋj majmari stratišta alu romilor cară ȋn Europa, u zĂs ȋn a luj obraćanji a lu prisutnišilor Veljko Kajtazi, saborskă zastupniku šȋ presedniku a lu Organizacijskă odboru dă Samodaripen 2022. an.
Ku a lu Romilor memorijalnă centru upravljalešći udruga Unija a lu Romilor ȋn Republika Hȋrvatska „KALI SARA“ nkari ȋj šȋ organizatoru dă komemoracijă šȋ kari u pokrenulit rȋnd dă projektur pȋntru unapredălala dă položaju a lu Romilor nacionalnă manjină ȋn Hȋrvatska ȋntri kari ȋs šȋ ahejé ljigaći ku kultura dă adus ȋn firi: održălală dă ekspertnă tribină pă tema „ Stradalala a lu Romilor ȋn NDH – la 19. Maju 1942.“, Uredălala dă loku stradanji a lu Romilor šȋ Sinti ȋn Marija Gorica, održălala dă komemorativnă skupu ȋn Hrastina, ȋn satu lȋngă Marija Gorica, sudelovalala ȋn komemoracijur ȋn Gornje Trebinje šȋ jadovno, pripa dă obnovă, održălala šȋ posetilala a lu tóći lokur dă stradanji a lu civililor dă vréme dă Altu alu lume cara tabără, održalala alu iškula dă vara suoćavanji ku dă kȋnva pȋntru tȋnjiri Romi šȋ nuRomi, a ȋn sklopu dă kari a lu majbun autoru/ ica dă majbun esej să dodelilešći nagradă, šȋ elci projektur.
Ȋn okviru dă svećană programu u fost ćitilit ulomku baš dăla eseju a lu David Oršuš, a lu kurijă u fost dodelilită dă asta an Nagrada pȋntru majbun esej skris ȋn parćé dă edukativnă programu ȋn sklopu dă Iškula dă vara.
Čak njiš skrisă svjedoćanstva nu nji póći dătot opisili nućovjećnostu pălȋngă Romiilor ȋn vréme dă Altu a lu lume cara tabără šȋ NDH. Proživilé majurăći fizićkă duremi šȋ patnji ȋn a lor zadnjă trenur, numa adajé kă ȋs re élfeldă. Cara ku a lor umijećur šȋ zanatur, ku autentićnă kultură šȋ tradicijă kărpići ku a lu Romilor śort trăbuje kit să fijă istribilit.
Mă ȋntreb, kit ȋj satăs dă balaour šȋ pozitivno să fij élfeldă, să fij autentićnă? Ȋj dar astăs apuakt kit să fij Rom? Astăs kȋnd anj mérźi ȋn a lu Romilor zajednicur, ȋn a lu Romilor kumpănj, ind anoštri móšur šȋ mamur, okružulići ku dă mulc ku dă žok šȋ fuloš kupij kari aljargă ȋntri mahală, aj ȋntriba dă historijă faktur, dóră nu ar šći să spuji. Ar nastali muk. Nujă njiš važno, jélji sămcă patnje a lu anoštri predaś. Ȋn a lor viđeri să ar kunušći ȋn ista vrémi plăkătura šȋ bukurija pȋntru hej maj apropi, ali šȋ griža šȋ frika. Jélji šȋ astăs kustă ȋn frikă kă ȋs svesnă kum pȋntru noj Romi šȋ astăs vridilešći vorba „ élfeldă“ ȋn a lu Romilor historija pus sămnu ka śeva śe nuj benj, urăt šȋ maj pucȋn vrednă… Frika dă śudă šȋ dă arunkală a noštri kupij sămcă šȋ astăs, Ȋn tunjerikă šȋ tragićnă historijă ȋn noj „Kustă!…
Toc noj aiśe pisutnă, Romkinjur, Romi šȋ toc građan a lu a nóstru pȋmnt ka šȋ institucijur dă alu dăržavnă vlašći, ȋj šćenj dator să njegovalenj kultura da adus ȋnfiri šȋ să šćimbănj astăs šȋ să stvaralenj mirnă šȋ sigurnă budućnostu.
Tot otporu a lu a mej predakur, dostojanstvu šȋ bulureme ȋn stradanji, ȋn minji su skulat inkristala – să fij a tov, să fij Rom! Să fij un parći dă cara kari să kunušći pă mar žrtvur šȋ patnjur pȋntru slobodă, a śe faśi bitu dă a lu Romilor duhovnostu šȋ moralu.
Aiśe ȋj šćenj kit să nji aduśenj ȋn firi dă patnji šȋ kit să nji zalagalenj pȋntru paśi ȋn grămada dă élfelda a lu ominjilor.
Baš ȋj ȋn dastaféle duhu šȋ ku asta purunśală su apukat šȋ zadnjă parći dă komemorativnă grămada, polagalala dă kusarovă šȋ odavanji poćastur a lu Romilor žrtvur ku minutur dă tiśală la spomeniku pă alu Romilor mȋrmănći.
Pă dă asta an komemoracijă or sudelovalit šȋ mulc uglednă gošć: izaslaniśi a lu presedniku dă Republika Hȋrvatska, Vlada RH šȋ Hȋrvatska saboru. Izaslaniśi a lu ministri šȋ glavni tajniśi ȋn Vladă RH, predstavniśi šȋ predstavnicur a lu dă vladă institucijur, kancelarijur šȋ agencijur, ćlanur dă parlament dȋn Srbija šȋ Nord Makedonija, predstavnici a lu lokalnă šȋ podrućnă samoupravur – županur, gradonaćelmikur šȋ naćelnikur dă općinur, predstavniśi a lu antifašistićkă borcur šȋ antifašisti, predstavniśi a lu Romilor udrugur šȋ aktivistur dăn Španija, Francuska, Italija, Srbija, Nemaćka, Slovenia, Austrija šȋ Nord Makedonijas, ćlanur a lu SRRH „KALI SARA“ šȋ presednikur šȋ predstavniśi dă vijećur a lu Romilor nacionalnă manjină dă Varušu Zagrebu, Međimurskă županijă, Osjećkă – baranjskă, Brodsko – posavskă, Varaždinskă, Koprivnićk- križevaćkă, Bjelovarskă – bilogorskă, Sisačko – moslavačkă, Promorsko – goranskă, Istarskă šȋ Zagrebačkă županiji, predstavniśi dă Islamska zajednică ȋn Republika Hȋrvatska, dă Sărpskă pravoslavnă biserikă šȋ Katoličkă biserikă ȋn Hȋrvatska, veleposlanikur šȋ predstavniśi a lu diplomatskă zboru dă Kraljevină Norveška, Belgija, Austrija, Saveznă Republikă Njemaćka, Kazahstan, japan, Ruskă Federacija, Romanija, Češka, Sirija alu Arap Republikă, Francuska, azerbajdžan, Mađarska šȋ Indija šȋ predstavniku dă vladă a lu pokrajina Katalonija ȋn Hȋrvatska, predstavniśi a lu manjinskă udrugur dȋn părcurljé a lu ȋntragă Hȋrvatska, akademskă zajednicur, udrugur a lu civilnă društvur, dă braniteljur udrugur šȋ medijur.
