Budućă kă ku la 31. Desembru dă a ku anu u trikut Nacionalna strategija pȋntru ukljućulala a lu Romilor adusă dăla 2013. Păn la 2020. Anu, Vlada dă Republika Hȋrvatska ȋn oktobru u adus odlukă dă pokretălit postupku pȋntru kit să-să adukă znaćajnă streteškă dokumentur kapu aša šȋ Nacionalnă planu pȋntru ukljućulala a lu Romilor dă razdoblji dăla 2021. Păn la 2027. An. Ravnatelju dă Kancelarija pintru a lu ominjilor điriptaći šȋ điriptaće a lu nacionalnă manjinur RH ( ULJPNM ) Alen Tahiri aša mar dăpă dóvă zălji dăla adusu dă asta odlukă u osnivalit radnă skupină šȋ u krenulit ku procesu dă izradă a lu Nacionalnă planu.
Aš zăśi kă ku procesu dă făkut a lu Nacionalnă planu anj apukat inka la 2015. Anu ku evaliacija akuma mar bivšă nacionalnă strategijă ȋn kari dăla 2016. Păn la 2021. An u fost ukljućulit tari larg krugu dă dioniś, kum dăla pripadniśi a lu Romilor nacionalnă manjină aša šȋ dăla ćlanur dă institucijur šȋ nadležnă službur, spunji Alen Tahiri šȋ maj lunźešći: Kȋnd pă sastanku ku presedniku dă Vladă ku domnu Plenković, ku potpresedniku milošević šȋ ku pă rȋnd ministrur, acȋnut pălȋngă Internacionalnă zua a lu Romilor 8. Aprilu 2021. ȋn Nacionalnă šȋ kutotuućilišnă knjižnică ȋn Zagreb am avut svat dă nacrtu a lu NAcionalnă planu am istaknalit kum ȋj maj mari numeru dă merur acȋnući ȋn planu ȋn nadležnostu ULJPNM šȋ a lu Ministarstvo dă kunušćeri šȋ edukacijă, a tari mik numer dă kutotu elćiljé merur kađi pă élćiljé institucijur kari ȋs tari bitnă pȋntru integracijă a lu pripadniśi dă alu Romilor zajednică šȋ majȋnbunjemé dă a lor dă kust uvetur.Šȋdakă Kancelarija ȋn kari mes ȋn facă nastojulešći kit să utecălaskă kit nadležnă institucijur să apuśi merur dȋn a lor resorur ajé nu su ȋntămplat ȋn znatnă meră, a pȋntru śe am izrazalit a meȊji žalur kari sămcu šȋ astăs. Isto aša, roku dă adusu dă asta znaćajnă document u fost dătot skurt adajé kă dă jel ovisilé mulći élćiljé merur dă kari ovisilešći a lu romilor zajednică ka šȋ primer, rasporedu dă financijskă sredstvur, jednokratnă financijskă ažutari a lu jedinicur dă lokalnă samoupravă uli pă parće dă edukaciji šȋ slićnă, a asta ȋj dodatno šé nji ȋnbulure pă toc noj kari anj sudelovalit ȋn a luj făkături.
Ȋn făkătura a lu Nacionalnă planu šȋ Akcijskă planu pȋntru a lor provedbă sudjelovalé šȋ radna skupina dă 46 ćlanur ȋn kari or fost ukljućulic predstavniśi dă tela a lu državnă upravă, a lu romilor nacionalnă manjină, alu organizacijur dă civilnă grimez a lu akdemikur grimez, alu pućkă pravobranitelj šȋ dă čiljin braniteljur. Osnovulići ȋs šȋ dóvă maj užă dă lukru grimez, una dă parće dă prevencijă a lu antiromilor rasizmu šȋ diskriminaciji šȋ alta dă parće dă suzbijanji a lu sĂrĂśiji šȋ socijalnă iskljućenostu šȋ ȋnbulureme a lu građanskă participacija a lu Romilor.
Završna faza dă faza dă făkătură u trajalit numa 6 meseci ȋn fală ku dătot angažmanu šȋ profesionalnostu a lu dă vorbă samur. Ȋn završnă fază, ȋn minimalnă rok dă 6 lunj dakă raćunuzănj dăla zua ku kari u trikut Nacionalnă strategijă pa păn la zua kȋnd su adus nóv Nacionalnă plan, anj ulužulit znatnă naporur šȋ dakă alu đirasă procedură propisilită pȋntru aduśeré dă asta félĂ dă dokumentur anj uspelit kutotu să lji obradalenj ȋn rok, a pă śe mes dătot inkristat. Nu spus Alen Tahiri. Isto aša su zafalalit a lu toc suradniśi ȋntri kari totaša u istaknalit pă potpredsednik a lu Vladă Boris Milošević, saborskă zastupniku Veljko Kajtazi šȋ Unija a lu Romilor ȋn RH “ Kali Sra” ȋn facă ku predsednica Suzana Krčmar.
Ala Nacionalnă planu pȋntru ukljućulala a lu Romilor dă razdoblji dăla 2021. Păn la 2027. anu usvojulit 23. Junu 2021. An pă 64. Sednica a lu Vladi RH šȋ ȋj adusă odlukă dă osnivanji Povjerenstvă pȋntru pratalală dă aluj provedbă. Javnă pozivu dă astrinźală predlogur pȋtru dat numi a lu ćalnur dă Povjerenstvo dȋn rȋndu pripadniśi a lu Romilor nacionalnă manjină dăpă ajé u skris ULJPNM, a la śe prednost or avut kandidati kari aktivno sudjelovalé ȋn promicanjă dă tolerancijă šȋ pirśipući la điriptaće a lu pripadniśi a lu Romilor nacionalnă manjină Ka šȋ grimez ȋn nontru dă a lu Romilor grimez kari ku a lor djelovanji a duśi la priśipală, dijalog šȋ la kvalitetnă kust ȋn nontru dă a lu Romilor tzajednică šȋ maj largă dă društvă zajednică. Ȋntri prijavalic kandidatur pă 69. Sednica a lu Vladi acȋnută 16. Julu 2021. Dă presednik a lu Povjerenstvo dă pratalală šȋ provedbă a lu Nacionalnă planu u fost aljes Boris Milošević, popredsedniku a lu Vladi, a dă aluj zameniku imenovalit ȋj Veljko Kajtazi, saborski zastupnik dă alu Romilor nacionalnă manjină šȋ unuspeś élćiljé nacionalnă manjinur. Imenovalic ȋs šȋ ćlanur šȋ zameniśi dă ćlanur kari predstavalešći nadležnă ministarstvur šȋ élćiljé a lu državi telur šȋ ahejé kari predstavalešći a lu Romilor nacionalnă manjină.
Ȋn komentaru la adusu a lu Nacionalni planu saborskă zastupniku Veljko Kajtazi u zăs: Aku mar dăparći 2003. Anu kȋnd u fost adus Nacionalnă program pȋntru Romi, a strateškă dokumentu pȋntru pripadniśi a lu Romilor nacionalnă manjină ȋn Republika Hȋrvatska, a pă kari ȋn toku ku eji să nadograđalé altu strateškă dokumentur kašă Akcijskă planu dă Desetljeće pȋntru ukljućulala a lu Romilor dăla 2005. Păn la 2015. A lu Nacionalna strategija pȋntru ukljućulala a Romilor dă razdobljă dăla 2013. Păm la 2020. Anu šȋ Akcijskă planu dă a luj provedbă, Romi nu or pirśiput znaćaju dă strateškă dokumentur, no astăs ȋj situacija dătot élfeldă. Istoaša, kutotu dokumentur uglavnom upozoravalé pă problemur, ali nus ré osigurană šȋ a lor ućinkovită rišilala. No, ȋnapoj zéśi aj ku fală a lu maj bună organiziciji alu sȋngură a Romilor zajednică šȋ ku cegu ligizala dă parći la rišilala dă órăkići problemur šă kumaša ku fală a lu Operativnă program pȋntru nacionalnă manjinur kapu aša ši pȋntru a Romilor u fost făkut pă dăparći maj mult, a ćiltići sredstvur pă dăparći ȋs majadekvatnijă konkretnă ku fśe su făkut. U istaknalit isto aša kum dătot mulc sredstvur să punji ȋndărăt pă aša să ćamă soft projektur ȋn kari ȋs cegur, primer, ȋnbulurala a lu Romilor zajednică uli pojedină dă aljij članur, kunušćeré ku pravilur šȋ daćičjé dă smernicur, a ajé Romi mar or doktiralit, objasnalešći Kajtazi. Unu dȋn razlog adăśe Romi pérđi interesu pȋntru sudelovală ȋn dastaféle projektur ȋj ala śe ješći nusrazmer ȋntri educirană śi tarieducirană predavaćur šȋ nudăstulă educirană slušateljur kari pratalešći predavanjur. Ar trăbuji uložulit majmult ćin kit acănjaly dă predavanji să fijă majpraktićnă objasnalit šȋ prezentiralit, smatralešći Kajtazi.
Majdăparći, su osvrnălit pă tari izglednă problemur ȋn provedbă a lu Nacionalnă planu, a kari ȋs pălȋngă a luj iskustvur ar postojuli ȋn dă păn a ku provedbur dă strateškă dokumentur pȋntru nu dăstulă angažiranostu a lu lokalnă samoupravur kari ar trăbuji isto aša kit să adukă a lor akcijskă planur făr dă kari, kum zăśi Kajtazi , nu să poći rišiči ȋntribaré a lu Romilor. Bivšă predstojnikur šȋ ravnateljur a lu kancelarija pȋntru manjinur dă postojulală šȋ primjenă a lu strateškă dokumentur nu kunušće uli nu dăstulă kunušće lokalnă samoupravur, a śe znatnto ȋj ré maj grou lukru pă teren. Ku ajé su ligizit šȋ ravantelju a lu Kancelarija d điriptaće alu ominjilor šȋ điriptaće a lu nacionalnă manjinur Alen Tahiri: Kȋnd vurbenj dă bivšă Nacionalnă strategijă pȋntru razdoblji dăla 2013. Păn la 2020. šȋ dă Akciskă planur pȋntru a lor provedbur, dȋn tóći županijur numa Varušu Zagreb u adus a lor Akcijskă plan. Ȋn ajé ȋj zastupniku Kajtazi đirept šȋ ku un părc a luj gȋndu. Izvršna vlastu poći kit să adukăsavršenă programur šȋ strateškă dokumentur, ali dakă jélji nu să provodulešći pă lokalnă razină atunśe avenj problem. Ćlanur a lu Vladă Republikă Hȋrvatska šȋ a lu vladi Kancelarijă ȋn kari mes ȋn facă ka prerdstavniśi dă izvršnă vlastur šȋ zastupniku Kajtazi kari sudelovalešći ȋn dă zakonur vlastu ȋnśarkă să aflji dȋn tot félur dă rešenjur ku kari anj puće postavali śe mja kvalitetnă okvirur šȋ să đé śe maj ćišći smernicur Śintru a lor provedbă, ali sukladno a lu Ustav RH jedinicur a lu lokalnă samoupravă ari autonomijă šȋ pă jej šađi mari ulogă ȋn a lor provedbă. ȋstaknalesk šȋ ku asta šansă kit a lu toći jedinicur a lu lokačnă samoupravă ȋn tot momentu a mnjov timu šȋ ju šăđenj pă raspolaganji.
Alen Tahiri su osvrnulit šȋ pă mar puminjići soft projektur u istaknalit kum ȋs baš jej ȋn aramă dă djelokrugu a lu a luj Kancelariji kari nujă ovlastalit pȋntru inrakstrukturnă projektur šȋ kum baš păm jej intezivirană suradnjă ku zajednicur a lu lokalnă samuupravur. U spus primer dă unu dȋn zadnjă dă dasta féle projektur kari ȋj realizirană ȋn Međimurskă županiji, a kari u ukljućulit edukaciji dă važnostu a lu edukaciji pă kari or sudelovalit toc akteri – polazniśi dă prima iškulă šȋ srednjă iškulur, a lor roditeljur šȋ predstavnniśi a lu relevantna institucijur dȋn parće a lu županiji. Ku prisustvu la dasta féle radionicur pripadniśi a lu županiji vlastur, varušulur šȋ nadležnă institucijur, dăla centru dă socijalnă grižă, kancelarija pȋntru edukaciji, ravnateljur dă vrtićur, ućiteljur šȋ ravnateljur dă primă iškulur šȋ srednjă iškulur su or kȋnskut ku strateškă dokumentur šȋ merur ȋn podrućjé dă edukaciji, majdăparći ku EU projektur šȋ elćiljé dăsvăkući ćimaći păm kari puće să astrăngă sredstvur pȋntru realizaciji dă određenă projektur ȋn a svaka a luj županiji. Projektur postojulešći, dostupnă ȋs šȋ sredstvur dȋn dă tot félur europskă fondovur, a Kancelarija pȋntru điriptaće a lu ominjilor šȋ điriptaće a lu nacionalnă manjinur spremnă ȋj kit să ažući a lu tot resoru, u dodulit Tahiri šȋ u lunźit: Ȋn suradnji ku presedniku dă Povjerenstvă Boris Milošević šȋ zastupniku Kajtazi, zameniku a lu predsedniku dă Povjerenstvă, am organiziralit terenskă lukru ȋn sklada ku epidemiolškă merur
šȋ mar 2. šȋ 3. Septembru planiralenj să acănjenj sjednică dă Povjerenstvă pă parće da Osjećkă-baranjskă županiji ȋn Beli Manastir kă smatralenj kă ȋj bitno kit pă teren să duśenj a noštri kolegur kari njiš udată nu or avut mogućnost să fijă ȋn a lu Romilor kumpanji kapu njiš nu or văzut kum kustă majmarginaliziranijă grămada dă anoštri sugrađinjin. Una boravku šȋ lukru pă teren nji omogućulešći kit ȋn faca dă lok să aduśenj odlukur bitnă Śȋntru stanovniśi dă ajé parći ȋn Hȋrvatska.
Ku a luj lukru Povjerenstvo nastojulešći kit să ostvaralaskă cegu dă kari ȋj postavalit ku Nacionalnu planu šȋ aunme să adukă la riđikală dă kvaliteta dă kust lu a lu Romilor nacionalnă manjină, ka šȋ dă kvaliteta dă sukust a lu romilor šȋ nu a lu Romilor stanovniśi. Dasta féle dă projektur ari a ka unu primer Tahiri u spus šȋ rȋndălala dă ambulanta ȋn Jagodnjak ȋn Osjećkă – baranjskă županiji. Ȋn Jagodnjak nu pustujulešći klasićnă a lu Romilor kumpanji nego Romi kustă ȋntegrirană ku élci stanovniś šȋ ȋn ajé smislă una ȋn grămadă hasnalešći ambulanta a lu Domu dă sȋnătaći ȋn Jagodnjak. Povjerenstvo pă un glas u adus odlukă kit jé trăbă kit să rȋndălaskă šȋ opremălaskă , a śe ȋj hasnik a lu toc mještani, a nu numa a lu aheje dă a lu Romilor nacionalnostu. Ukljjučulit politika pȋlăngă toći nacionalnă manjinur kapu aša šȋ pălȋngă a lu Romilor kari vudulešći Vlada RH ȋn facă ku premijeru Plenković, podlogă ȋj pȋntru anostru lukru usmjerălit pă ažunsu dă zajedništvă šȋ jednakostu a lu toc građani, u zăs Tahiri la gata ku svatu.
