ȋn društnă mreužur šȋ medijur lă săptămȋny śe u trikut pă friš su ȋmnăžăt dă iškulă zadatku kari ȋj, um să navodulé, dă veră ȋnvăcătóri a lu Osnovna škla Milan Brozović dȋn Kastav u ȋnpărcăt lu a ljij kupij. Zadatku u zaintrigirzăt šȋ u uznemirilit pă mulc adajé kă ȋn jel kupiji dăpă skrijutură trăbujă kit să aljagă tri samur lȋngă kari dătot ar kivinji šȋ tri samur Ȋingă kari dătot nu ar kivinji kit să šadă in gezăž.
ȋntri opcijur să ȋnbijé: homoseksualc, dă a lu srbilor kătană, dă a lu srbilor kătană dȋn Bosna, dă a lu afrika mujeri kari vinđi proizvodur dȋn pelji, tȋnăr artisti kari ȋj bićag dă AIDS, Romu kari tek u jăšăt afară dȋn ćemică, reperu kari kustă ku alternativnă parći dă kust, Indijkă ku kupil dă un an dă bătărn, prostitutkă dăpă la Berlin, dă englez fudbaler, dă turk glumică kari ȋj tari uspešnă ȋn Hollywood, hȋrvatskă tajkunu, a lu Jehova svedoku, dă kompjuter hakeru, dokturu specijalistu dă dat abortusur šȋ maj bătărn popă ku Biblija ȋn mănj. Dăpă śe u aljeźi „ a luj“ samă dăšă skrijătură, kupiji trăbă kit să navedălkaskă razlogur da šȋ protiv dă akuljesu dă određenă samă ka urtaku uli urtaka pă kalji.
Dăla Phralipen anj kontaktiralit OŠ Milan Brozović dȋn Kastav, dăla kari nju fost potvdălit kă dă veră invăcătóri anume u dat asta nastavnă piparoš a lu kupijilor dă a optu razredu pă śasu dă vjernauk. Or Istaknalit šȋ kum dă veră invăcătóri zăśi kă dă nastăvă piparoš u hasnalit baš kum ar ȋnvăca kupiji kă nu trăbuji să ajvi predrasudur pălȋngă óminj.
Apsolutno noj ka iškula nji zalagalenj dă paśi šȋ tolerancijă šȋ uvažalala dă élfeldă šȋ baš ku ahajé ȋn tótă ză ȋnvăcȋnj a noštri kupij. Ku numirilală nji žalji dakă u vinjit la dusu dă nupremerănă purunśalur pălȋngă a noštri kupiji, šađi ȋn oćitovanji kari u skrisu ravnateljica dă iškulă Sandra Krpan.
Să faśi dă kunuskută dă iškulă vežbă
Kum anj ahuzăt dăla iškulă ( a dăśe ménti dă órăkići zălji u skris šȋ portalu Telegram ), ȋn asta slućaj să faśi dă mar kănăskută dă ȋškulă vežbă „Euro gezăž“ –„ Euro –rail a la carte“ karisă prakticiralešći in dăn tot félur dă pămȋntur, a ku kari ar trăbuji kit să –să ȋntrebi predrasudur šȋ stereotipizacijur dă dȋn tot félur dă društvă grimezur, prima manjinur.
Ȋn oglednă primeru dă vežbă kari să află pă stranica PRACTICE dă projekt, totaša, ka njikivinjit putniku să ȋnbijă kătany dȋn Bosna, dăla poljska prostitutkă dȋn Berlin, Rom kari nuj dă mult u jăšăt afară dȋn ćemică, reperu kari kustă ku alternativnă parći dă kust ša maj menkulu., a ȋn vežba kari dă veră invăcătóri u ȋnpărcăt păla kupij ȋn Kastav u fost pus órăkići opcijur kari nu să pojavalešći ȋn izvornă varijantă – hȋrvatskă tajkunu, dă Jehova svedoku, maj bătărn popu ku Biblija ȋn mȋnj, dokturu specijalistu dă abortusur.
Prilagođavanje vježbe hrvatskom kontekstu (ili pojedinim lokalnom kontekstu, od škole do škole) nije problematično, jer u sklopu provedbe kurikularne reforme učitelji imaju slobodu i kreativnost da rade upravo to.
Prilagodulala dă vežbă ȋn hȋrvatskă kontekstu ( uli a lu pojedină dă lokalnă kontekst, dăla iškulă păn la iškulă) nujă problem, kă ȋn sklopu dă provedbă a lu kurikularnă reformă invăcători ari a lor slobodă šȋ kreativnostu kit să lukri baš ajé.
ȋn bun scenariju dă provedba a lu asta žok, dăpă śe kupiji or faśi a lor izboru dă kivinjići šȋ njikivinjići urtaś pă kalji, trăbujă kit să navedălaskă razlogur kari lju adus păn la a lor odlukur. Ȋn grămadur svatu toc ar trăbuji să iznesăskă a lor zakljućkur šȋ una ȋn grămadă să ajvi ljéžȋ. Ku ažutari dă invăcători ar trăbuji kit să kănóskă kari samur ȋs dominatnijă zastupulići pă skrijătură dă „ Kivinjic“, a kari pă skrijitură dă „nu kivinjic“, šȋ razmotrălit adăśe ȋj ajé aša, kari ȋs anumé uzrokur pȋntru ajé. Dakă invăcători benji faśi vežba, kupiji ar trăbuji dăpă śas să jaši ku gănđală dă a lor predrasudur šȋ părc pă kari jej utjecalešći pă a lor izbirur, odlukur šȋ ponašanji.
Potaknalic baš ku javnă raspravă dă asta dă iškulă vežbă, GOOD inicijativa – dă garađanilor odgoju šȋ edukaciji u ćimat pă invăcători, edukaotori šȋ pă toc zainteresirană pă edukacijă ȋn kari una ȋngrămadă or analizirali asta vežbă kum ar puće kit să u hasnalskă ȋn nastavă făr dă frikă – ȋn hasna dă promišljanjur, a nu produbljivanjur dă stereotipur. Edukacija să sastojulešći dȋm kunušćere ku naćelur dă ȋnvăcutura dă prerasudur, praktićnă lukru pă primeru dă vežbă „Euro gezăž“ Euro-rail a la carte’šȋ a lor inaćicur, šȋ savetur dă fišemi apărată okruženji pȋntru lukru, poticilala dă sȋngurărefleksijă, šȋ kritićkă gȋnđală dă vodulit dasta féle aktivnostur.
Bitno ȋj să educiralenj kupiji, alu trăbujă educiralit šȋ radniśi ȋn edukacijă
Šă dakă, akuma, dă asta a lu iškuli an vežba u fost făkută ku bună nameră, téško su šćisă dakă dar pojedină ȋnvăcător uli ȋnvăcătóri benji u izvedilivu – maj urăt scenariju dastaféle vežbă poći să fijă gata ku potvrdălală šȋ produbljulală dă stereotipur ȋntri kupij, ovisno dă svetonazoru alu ȋnvăcătoru.Inka ȋs mulći predrasudur ȋntri obrazovnă radniś, nu vlajalešći kit să nji zavaralenj kă jej ȋs pă śeva ka magićnă parći izolirană dă predrasudur pljinji dă kaljužužur ȋn društvă. Onj lo ȋn kontekst a lu Phralipen dă primer numa predrasudur pălȋngă Romi đȋ Romkinjur.
Pălȋngă istraživanjur kari la 2017. an u provălit udruga Centar za mirovne studije ȋn suradnji ku agencija Ipsos, su utvrdălit kă ȋj un fărtal dă građan a lu Hȋrvatska ari śeva ka forma dă negativnă stavur pălȋngă Romi šȋ lji doživălešći ka un dalodă, ugroză pȋntru sigurnostu a lu građani ȋn HR šȋ a lor imovină (25,3% ), opasnostu pȋntru RH adajé kă nu vuješći kit să-să adaptărzaskă a lu maj mulc dă hȋrvatskă kultură ( 24.7% ),uli opasnostu pȋntru RH adajé kă nu duśi raćunur dă interesur a lu Hȋrvatska šȋ a lor građan ( 39,5 ).
Majdăparći, šă dakă vežba u dat kust ȋn părc dă a lu europskă edukacijskă sustavu, aj enu u ćinilišći idealnă, njiš nu znaćalešći kă nu u trăbujenj mja pomnije kir su razmotrilenj šȋ/uli kritiziralenj. Trăbă să nji ȋntribănj dakă asta vežbă ȋj majbenji razradălită? Nu să ȋnbijă, primer, numa un opcijă „ Rom“ kapu kit să ȋntrebi predrasudur pălȋngă Romi, uli „ ćemica“ kapu kit să ȋntrebi predrasudur pălȋngă hej ȋn ćiš ȋn ćemică, nego „ Romu śe u jăšăt afară dȋn ćemică“ śe ȋj skovanică kari ȋj sugestivnă pă alfélă parći, šȋ téško ȋj atunśe maj ȋnkuljé ȋn ljeźi razlućulit śe ajé taćno utjecalé pă akuljiźala a lu kupijilor, šȋ śe nji uopće akuljesu dă opcijă „Romu kari u jăšăz afară dȋn ćemică“ spunji dă stereotipur šȋlȋngă Romi ( ulu inćiš ȋn ćemică ) generalno.
Tari ȋj moguće kă pă zadnji kupiji akasă or fuźi numa ku nóvă „ Romi ȋs kriminalci“ opcijă ȋn kap. Ku obziru pă asta kă ȋj nurazmeran numer ( ȋn odnosu pă maj mari populaciji) dă Romi zastupljenă ȋn a lu ćemică sustavu ȋn majmulći a lu europskă pămȋntur, nujadekvatno „ dă žukat“ ku éšće stereotipur, tari ȋj opasno šȋ ar puće maj să rezultiralaskă ku inka majmar numerur dă Romi pȋn ćemicur.
Pălȋngă istraživanjur Ukljućulala a lu Romilor ȋn a lu hȋrvatskă društvă: Istraživanji dă baznă podatkur šȋ ȋn a luj astrănšă podatkur pȋntru 3165 samur ȋn dobă dăpă 14 an, 15.3 posto dă Romi u fost osudulit pȋntru făkătură dă prekršajnă delur, a pȋntru kaznenă delur u fost osudulic 6,9 posto Roma. Pă Romi mult maj ȋnđesur să părešći pȋntru prekršajnă šȋ kaznenă delur, ȋn đésur ȋs élśi glavnă sumnivă čak šȋ atunśe kȋnd ȋj pă ćist kă dastafélé delur nu or făkut, a policija ȋjă sklonă kit să lji dukă făr dă śéfeldă „statu pă loptă“. Ȋn ćemicur Romi ȋnđésur patalešći pȋntru nuista postupanji, a nuretko šȋ móri Śintru zlostavljanji dăla parćé a lu dă ćemică službenikur kari ȋs zaduženă Śintru a lor grižă. Śe maj mulći nurazrešenă slućajur dă morći a lu Romilor pȋn ćemicur păla Europa ȋn anur trikući.
Pȋntru kutotu puminjit, a lu iškuli vežbă ȋn kari ȋj opcijă „ Romu kari u jăšăt afară dȋn ćemică“ trăbă să fijă izložulită la kritikă, šȋ la a ljij provedbă trăbă pristupulit ku mari odgovornostu. Dakă să lukră urăt, śinjiva dȋn kupij a lu kurijă ȋn kap u rănas „ Romi ȋs kriminalci“ ar puće mănji să ćemi policije kit u viđé pă Romu kari dă nópće u umbla dă apropi dă a luj zgradă, śiniva dȋn ajé kupij ar pućé mănji kit să lukri pă sud šȋ kit să fijă sprmnă făr dă multă gȋnđići să presudulaskă dă ćemica kaznă kȋnd lȋngă jel uli jé stă Romu.
Nu u fi, anume, unu a lu iškulă zadatku kit să formiralaskă kompletnă stavu šȋ svetonazoru a lu kupijilor, a pogotovo nu pă lunź kăj. Važno ȋj kutotu alta śe društvo ȋnvacă tȋnjir óminji, ali pă ȋntribală dă Romu uli Romkinja, „terenu“ kari anj pripremălit skoro kă njiš nu poći să fijă maj rou.
