Dă podrijetlo alu Băjaš činjenicurlje osnovnă îs benj kunuskući: să šćijă kă ur fuźit dîm Indija pă sredina dă elši tisućljeće îm nova era šî kă s-ur răškăjet îm sredina dă a dóvilje tisućljeće. Maj dăvrémi kînd îjsré îm Europa – ka šî maj înkuljé – lukra îm tilekur, kuvśé férilje šî afele lukruvur, a mulc îjsré šî profesionalnă zabavljač ili muzikaš. Mar antunś s-u apukat pălîngă jej să să areći antagonizam dăla hej maj bănoš óminj. Biserika îjré zabrinută pîntru înkriđala alu jej kari să smatralé krivovjerje, dîržava lji mîna ka pă nomadur pîntru porez, a óminji śe îjsré găzdaś lji smatralé ka pă konkurencijă pîntru miś cjenur. Îm aji kînd îjré frikă dă Turšć îm Europa, u vinjit înkriđală kă îs Băješi špijuni alu Turšć. Alu loku alu Băjaš kar îjré socijalno ranălit îm Europa ur ažutat šî mulc zakonur ku kar lji mîna, ku kar zabranalé nomadur šî ku kar lji punjé să să asimilaskă.
Sličnă îjré situacijă šî îm Rumunjska. Pîn-îm sredina dă 19. st. mulc Băješ îm Rumunjska îjsré cănjuc ka robur pă tilekur šî îm lukruvur ku status maj mik dă kmet. Dăpă śe lj-ur slăbuzît dîm ropstvo, mulc ur fuźit pă zapad îm dîržavur kar îjsré teritorijalno daprópi, čak šî îm Hîrvatska.
Kînd s-u apukat Drugi svjetski rat, îm Rumunjska u vinjit obrazac dă odnos pălîngă Băjaš śefel îjré îm nacistička Njemačka. Rumunjska îjré mar dîm kap pă parće alu Njemačka. Ion Antonescu îjré diktator îm Rumunjska kit gođ u trajalit tabăra, a podîrškă pîn-îm veljača 1941. šî dîržavni udar kar n-o uspilit j-u dat Željezna garda, maj radikalnă strankă îm Rumunjska. Unu dîm ciljurlje dă režim kari îjré usklađen ku elci režimur dă fašist îm Europa îjré să să fakă etnički homogenă dîržavă, śe značalé destruktivnă politikă pălîngă Židovur, Băješ šî elci óminj kar îjsré nepoželjnă.
Dăpă śe u fost okupirană Transnistrija îm 1941., regijă kari îj astăs maj mult îm Ukrajina, plan îjré alu Antonescu să măji pă Băješ akulo. Nalog dă deportacijă îjré dat îm svibanj 1942., ali pîn-îm listopad îm ista an, kînd ajsré deportacijurlje zaustavalići, îm Transnistrija ur dus 25-26 000 Băješ pă kar lj-ur miśinjit kă akulo ur kăpăta pămînt šî kuljib, ur murit ili lj-ur amurît pă 11 000. Mulc Băješ ur murit kînd putovalé daje kă órikic trăbujé să mérgă pîn akulo pă piśóri. Kînd ur vinjit îm Transnistrija, uvjeturlje îjsré dăstul dă grelji: kusta îm kampur îm kuljib bătrînji ili îm košinur lăsaći, n-avé apă šî mînkari, jarna n-ave ljemnji dă fok, a kînd u vinjit epidemije dă tifus n-ave medicinskă ažutor. Ku aje totu, trăbuje să lukri totu vîrsturlje dă fizičkă lukru kari ji să zîśé.
Ka kontrastu alu stradanjurlje-šće šî ka pă unu slučaj dă otpor dă Băjaš kari să istaknalešći îm kultura dă asts îj pobuna dîm 1942. kînd Băješi ur napadnalit pă milicaj kar ur dus pă unu Băjaš să îl dukă îm Transnistrija.
