Zagreb îj glavnă varuš îm Hîrvatska, šî baš d-aje îj ka śinjiva śe šćijă kutotu śe u fost kînva, nu numa pă loku a luj, nego šî maj dăparći, šî kalje a nóstră s-u apukat akulo. Kustu lu Romilor niś astăs nu-j mîndru ili lefkă ali tot d-aje nu să póći punji ku aje śe lj-u fost kînva.
D-aje înkred kă îj tari bitno tînjiri să să kunóskă ku vreme dă kînva kă aša să kunóšći pă jej sîngur.
Maj mar lokur pă kari Romilor ur sufrat mulći îs Jasenovac, Uštica šî Marija Gorica.
Jasenovac îj um lok śe ari skris kutotu pă ekran, 27 televizijur, sliś, dokumentur, vitrinur ku stvarurlje lu eje śe îsré akulo dă tot ku śeva cără vorbi lu eje śinji ur kustat dăpă tabare. Îm vreme dă la 1941. pîn la 1945. îjré koncentracijski logor, lok dă mari genocid šî mórći dă maj mulći etničkă grupur. Întri kari îsré šî a noštri Romilor. Pă una parći punjé pă căgînś šî pă kupij dăpă śe lji duśé îm Donja Gradina hunđi lji amuré, pă bărbec šî pă fiśor lji lăsa să kušći maj ucără numa pîntru lukru. Um parći dă Romilor duśé îm Uštice, a pă maj mari parći amuré pă facă dă lok. Pă mulći načinur lji šćijé amurî, no kit anj văzut dîm muzeju-la, nu lji amuré ku śeva śe lj-ar ló kustu pă friš. Săkuri, kucît, kiljpaš îsré numa órikići ku śe lji amuré, s-ur aflat pă lok dă logoru dă kînva, III Ciglana Jasenovac šî îm Donja Gradina. Mari frika…
Una śe m-u rămas îm firi îs lumilje lu eje śe ur fost amurîc śe îsré skris pă ušă kum să tună îm muzej. Šî maj tari pîntru vorbilje lu omu-la śe lukră akulo, śe nj-u spus kă ljumilje-lje skrisă pă ublok numa nji arată kă kustu a lor să pućé zurbi lefko ka ubloku.
Mar manenći am skris dă Uštica kari îjré una parći dă sistemu-la mari dă logor, ćar dă a noštri. Aša kînd triśenj šî umblanj pîm Memorijalni centar lu Romilor, lîngă falu dă duruminći šî grópa lu Romilor, nu-m pućé tuna îm kap kići lumur îs skris sus, šî maj mari šok m-u fost kînd am văzut broj dă 16173 dă morc Romilor śe skrijă pă fal ka spomeniku. Aša kum triśenj pă lîngă grópilje-lje, m-u fuźit pîm kap ka gîndu kă šî ju pućém să fjo îm broju-la, numa să vi fost năskută maj dăvremi.
Anj mers šî pă grópă îm Marija Gorica, pă kari anj văzut spomeniku mari ariđikat îm spomen pă Romilor śe ur fost amurîc dă la ustaše 24. šî 25. 4. lună dă an 1945. Numa pîntru aje śe am văzut lumilje-lje ku anj dă tot, śe nji arată kă kupij dă tri, patru anj îsré amurîc akulo, tari m-u întristat.
Dăpă kutotu aje śe anj văzut śe n-o fost niś ucără lefko, anj ažuns šî pîn la Srebrenica kari nj-u lăsat făr dă suflă kumva alfeldă. Kînd anj văzut kutotu coljilje-lje, stvarurlje lu eje śe ur fost amurîc, kînd anj auzît puvešćilje lu eje śe kusta îm vreme, dă śeva śe nu u fost aša tari dăparći îm vremi, numa m-u ažutat să sîmcu kă kutotu asta dă jej îm Srebrenica u fost anume, dă genocidu śe u fost lu Romilor nu pot să zîk kă am sămcît śeva aša. Pă una strană pîntru aje śe nu înkred kă îs grămadă śe îs îm kust dăpă aje śe ur păcît, să nji pot svăti kum lj-u fost, a pă alta parći jar d-aje šî dakă să să svătešći dă tabare, nu să spunji kă šî Romilor ur fost îm mari broj amurîc îm jé. Îm asta am kunuskut śe nji zîśi iškula-sta dă vara dă ujtală îm kînva.
Îm iškula-sta m-am îmvăcat tari mult, šî aš zîśi lu Lei Oršuš să fijă sănătósă śe m-u arătat šî ažutat să pot vinji šă să mă pot kunošći ku aje śe u fost îm a Dóvilje tabară pă lumi întragă. Tari îj bitno să duśenj lu alci śe nje-nj îmvăcat, să nu amujtenj śe u fost ku eje śe ur sufrat mulći îm vreme, šî nu numa aje, nego kă šî Romilor ur fost îm mari parći apukac ku tabare. Să nu fijă îm una zî kă să svătešći kă lu Romilor nu u fost aša urît, kă kutotu asta îj miśinjală šî kă noj anj făkut dîm numik śeva mari, ili šî maj urît să nu fijă ka kum niś n-ur păcît numik. Trăbă šćijenj, trăbă nji aduśenj îm firi.
