Klaudija Tišler Tairović: Totă trudulala dă plod, a kȋnd ȋl a adunj ku pă izăš ȋl gušć

  • HrvatskiHrvatski
  • Foto: Klaudija Tišlar Tairović

    Klaudija Tišler Tairović u provelit a ljij djetinjstva ȋnkumpanji Parag ȋn Međimurskă županiji. Dăpă śe u zavăršălit osnovna iškula su skris ȋn srednja, a dăpă aje pă nagovurula la alu tatăsu a ljij u aljes a lu Policaj akademija pȋntru lunźala ku edukacija. Dă policaj akademija am skris pă nagovorula alu tata amnjov kari ȋn minji u kȋnăskut ambicijă kit élśi sămă posvetălăsk la karijeră, a atunśe la plăkături. Ȋm zăśe kă mes balaură šȋ kă ju aje pot. Atunśe nu ȋnkriđem ȋn minji, a vem sumnji dă sufurlaă dă dastafélă fizićkă šȋ zahtevnă edukacijă, ali lam pus ureći šȋ evo mă astăs. Mar dă tri ej lukru ȋn Zagreb ka policijskă službenică, su apukat Klaudija Tišler Tairović aljij puvešći.

    Jé šȋ a ljij dóvă maj tȋnjiri suror ȋn toku dă krišćală or fost ukululići numa ku a lu Romilo rfamilijur ȋn kumpanji. Klaudija ȋš a duśi ȋnfiri kum mumasa lji šćijé să lji zăkă kă trăbujă să skrijă ȋn dă patru éj srednjă iškulă, kă ajé lju omogućuli kit să polagalaskă matura šȋ maj ȋnkuljé kit să –să skrijă pă fakultet dakă or kivinji. Mama amé să spărjé kă ȋnstrukovnă kašă dăfrizerkă, pedikerkă, kozmetičarkă uli śeva slićnă nikada nu onj kăpăta lukru kă dăla susedur šȋ urtaś u ahuzăt puvešć kum pă dastafeldă lukru njime nu vuješći kit să zaposlulaskă pă Romkinjur. Una soră u aljes ekonimija, a alta medicinskă strukă aša astăs ȋjšćenj kićiš tri sutuljići, a aša šȋ mama.

    Elśi rȋnd pă prijemnă ispitu dă a lu Policijska akademija nu uspelit šȋ gata u odustulit, ali tatăsu ȋj ponavljalé kum numa upornă uspevalešćišȋ u podăržalé kit jară să ješi pă testiralală, šȋ nu numa kă s usupelit să- săskrijă, mar šȋ ku izvăršălala dă zadatkur pă zadatkur u ažuns păn la gata. Amé samo pouzdanji ȋnpripă ȋjra tari mikă, nu ȋnkriđem ȋnminji šȋ ȋn ajé kă oj uspeli să zavăršălesk akademija, a mă ȋntribam dakă oj puće să postavalesk autoritetu pălȋngă građanur ȋn intervencijur kari oj trăbuji să obavalesk. Lukram pă a mé koncentraciji šȋ pribranostu šȋ razvilem emocionalnă buluremi. Aje mu adus păn la ajé dă astăs mes dătot ostvaralită samnji kari ȋnkređi ȋn a lor sposobnostu dă svladalit dă toći preprekur. U fost grou, šȋ jară u fi grou, ali šćuv kă kutotu oj prebroduli ka feniks. Njiš udată nam žalalit pȋntru akuljesu dă a mnjou zanimanji. Aśe dară kă pustujulešći oscilacijur, jelji ȋs uobićajenă pȋntru toc óminji, kapu ȋntru ză sȋngură a mijă ȋm dov otkaz, a adauza umblu ȋn lukru atite dă inkristată pă minji sȋngură dă maj mȋndru sȋngură păminji maš piškamă kit să mă ȋnkred kă ȋj anume, kă ju port uniforma, pištol šȋ znaćkă, kă ȋnkred ȋn minji sȋngură šȋ lukruv lukru kari plak.

    Klaudija lukră ȋn smenur kari trajalešći pă kići 12 śasur, kum dă zua, aša šȋ dă nópćé, a dă pă ajé 48 śasur ari pauză kapu ȋnapoj pă smenă. Multă răgaz provodulešći ku kolegur šȋ kolegucur, a dă bărbec kolegur zăśi kă- ȋs anume grižnă šȋ păzešći pă kolegicur, ku primeru kȋnd ȋj śeva maj grubljă intervencijă uvik jej élśi să postavalešći la dastafelda građanur šȋ uvik ku maksimalno sȋ trudulešći să nji apări dă ozljedur, opisălešći Klaudija. Aljij 48 fraj śasur raznolikă hasnalešći , kȋnd šȋ kȋnd ȋnśarkă benji kit să- să kulśi, să mergă ȋn vizită la aljij, să ćistilaskă stanu, să mergă ȋn kină, a kȋnd šȋ kind să bé kavă ku urtaśi dă kari zăśi kă lji ari pucȋnă, ali jis pravă urtaś dă kari šćijă kă or fi pălȋngă jé šȋ kȋndȋj maj ruv. Maj mulc aje kȋnăskuc dȋn dăla iškulă mar săor osnovalit a lor familijur šȋ ku mulc dȋn jej nu u rămas ista viđeri păkust. Am fuźit ȋn Zagreb šȋ asta ȋj dă tot maj élfeldă sredină dă ajé ȋn kari am kustat. Asta ȋjk ust ȋn mari varuš, a amnjov cegu u fost să mă perd ȋntri većină, a nusă – mă isticalesk ȋntri maj pucȋnj. Ȋn Zagreb njiš udată numam sămcăt élfeldă, am obavalit ȋn totă ză rutina ka šȋ tot altu omu. Ȋn a me a lu Romilor zajednică tari dă tot élfeldă să ujtă pă minji, órăkic să ȋnfălušă la a mnjou uspehu, a a lu śinjiva numes urtak, a ješći šȋ ravnodušnă, ali mijă mis majbitnă a mej roditelji šȋ kum dară, ju sȋngură mijă. Pă primeru a mnjou toc póći kit să vadă kă upornostu să dă splăćešći šȋ kă ȋj vredno să ći trudulešć kă tot trudu ari a luj plodu a kȋnd ȋl a dunj ku pă ižis li gustala.

     Klaudija lukru doživălešći tari ozbiljno šȋ a lutot ala kari kivinješći să fijă policaj purunśešći kă trăbujă săfijă spremnă pă odricilală, trăbă kit să ȋnveci kit să kontroluzaskă a luj emocijur šȋ să ȋnveci kit să kunoskă manipulativnă ponašanji la a ominj ku kari ȋnđesur su afla pă intervencijur. Maj grelji jis, zăśi dă mort slućajur uli kȋnd ȋs ȋntribală dă kupij kari ȋs dȋn tru kalji žrtvur dă ponašanji dă lu a lor roditeljur. Tot slućaju ȋj slućaju dă jel sȋngur, a šćija să lji fijă šȋ 16, 17 pa čak šȋ 18 pă patrolă ȋn una smenă, a dă ćiljin kȋnd ȋs sărbătorur šȋ dă familijur pusu păgrămadă, a ješći šȋ maj putuljići zălji kȋnd interveniralešći kutotu ȋn órăkići rȋndur. Ȋntri kolegur ȋj ugodnă atmosferă, să šćijă să fakă šódă, a Klaudija zăśi kă uvik plaśi să acijă distancă šó primenălaskă pravilă: Službă ȋj službă, a družbă ȋj družbă šȋ trăbă kutotu lukrat pă uputurljé a lu šefuluj, pă pravilur šȋ zakonu.

    Klaudija śe maj ȋnđesur să gȋnđešći kit dȋn Zagreb să-să ȋntorkă ȋnapoj ȋn Međimura šȋ kit să-săz aposlulaskă akulo ȋn policijskă postajă kă zăśi: A kasă ȋj maj mȋndru. Spremnă ȋj dă intervencijur šȋ ȋn zajednica a lu Romilor kȋnd u trăbuji kă šćijă kă tot omu ȋj odgovornă pȋntru a luj postupkur, a policija ȋj aiśe kit pă aje să-l purunśaskă šȋ kit să onemogućulaskă ȋn bilo śefeldă protiv dă zakonu ponašanji, adajé tot omu pȋntru jel trăbă dă ajé kit să-săgȋnđaskă pă vrémi.

    Astăs – mȋnji, kȋnd oj fi spremnă kit să mă ostvaralesk ȋn uloga dă mamă oj podržali kupilu a mnjou ȋn a luj odlukur šȋ loj poticali kit să-să educiralskă, u zakljućulit Klaudija Tišler Tairović.

    Komentiraj

    Unesite svoj komentar
    Unesite svoje ime