Toni Marušić ȋj hȋrvatskă etnolog šȋ profesor dă historijă ȋn Osnovnă iškula Kuršanc, iškula kari umblă optzăś posto dă kupiji a lu Romilor nacionalnostu kari vinji dȋn Kuršanc, Gornji Kuršanc, Totovec šȋ a lu Kuršancu Lugu. A lu Romilor zajednică ȋn Međimura a mé ȋj dă kust okupacijă, spunji Marušić, a baš a lu međimura Bajašilor u posvetălit majmulći dă dóvăzăś a luj lukru ȋn toku kari nastojalé să doprinilaskă la lor edukaciji, ali šȋ să ȋnmăndraskă a lor ȋntótă ză kust.
Predstavalešćivă pă voj šȋ Osnovnă iškula Kuršanc.
Ȋn Osnovnă iškula ȋn Kuršanc lukru mar la dvăzăś ej. A mé fascinacijă šȋ kivinjală ȋj kit să istražalesk a lu Romilor kultură šȋ nacijă su javalit mar ȋn vréme dă fakultet, a băntălită ȋj ku śeva dȋn kust ȋntăplarur šȋ aflarur kari dătot u pus sămn pă minji. Ȋntudobă ka etnologu am apukat ku preliminarnă istraživanjur a lu Romilor zajednică ȋn Međimura, a atunśe pă maj apropi mă aflu ku a lu bajašilor ljimbă. Ȋtriaje vremi mu su arătat šansa kit să mă zaposlulăsk ȋn iškulă šȋ atunśe ku a lu romilor zajednică mă apuk să razvilăsk dă ćiljin odnosu. Maj ȋnkuljé am osnovalit šȋ a lu bajašilor udrugă. Éjé or fost a me apukari, dă élśi ześi ej aktivnă lukru ku Romi.
Śe vu motivarilit kit să vă približălec šȋ să kunušćec a lu Romilor zajednică?
Šȋ ménti dă fakultet mă trijé Ševa, nu aš zăśi mistićnă, nego śeva u skulat a mnjou interes.Ajé a lor dă atunśe retkă pojavalală ȋn dă publikă kustu ȋn Śaktornje šȋ Međimura šȋ éjé a noštri aflari, or pus sămn pă a mnjou detinjstvă. Ȋn Śaktornje ménti dă trizăś ej tótă familija u avut śeva ka afalre ku Romi. Ȋs ra aje Romi uli Romkonjur kari vinjé pĂla kăš, kuta ažutari kašă zimnică uli bătȋrnji colji. Šȋ ju am avut mulći dasta fele aflari. Majȋnkuljé su arătat kă baš a lu bajašilor ljimbă u fost okidaću dă a me fascinacijă ku jej. Pă ȋnśet mam apukat să mă ȋntreb, a amnjou tată udată mu dus ȋn a lu Romilor kumpanji ȋn Pisloc. Ajé śe akulo am văzut u fost alta cară, élfeldă din kutotu śe am văzut ȋn kraju a mnjou. Šȋdakă a mej urtaś šȋ vršnjaś svăte dă kumpanj a lu Romilor šȋ dă aje śe nji poći akulo ašćipta ȋn negativnă kontekst, a mnjou slućaju nu u fost dasta fele. Ȋn kumpanji mȋndru nju ugostulit šȋ aje mu rămas akuma mar ȋn dăparći, no ȋn bună ȋnfiri. Ȋn ȋntragă dă ajé a mé dă kust preokupacijă ku a lu Romilor zajednică, kljućnă u fost a mé aflari ku Romu kari điriźe umbrelur.Una điminjacă u bătur kloputu pă ušă šȋ lam lăsat ȋn stan kum ar đireźi órăkići umbrelur pă kari mama ame tot da una să vita. Ju atunše a vem śinśspeś dă ej. Mam iznenadalit kit dă ekspertan u fost, a ȋn ajé dobă nus ra mulc ominj kari šćijé kit să điragă umbrelur a ȋn aje dobă ȋs ra rewlativnă skump. Dăpă śe u đires umbrela, u zbirat mă urtakuš kari ȋj ra la altu ulaz, kapu pă amandoj ljam ćastalit ku răćijă. U vinjit vréme kit să lji plăćăsk, no ju nu avem prebijilići banj ȋn žăp. Jam ȋnbijet kompenzacijă dă śeva ka felurljé, no je jaje or odbilit, kivinje numa sălji ćastalesk ku bătură šȋ mȋnkari. Ajé družulală u trajalit la órăkići śasur. Akuma kȋnd ala ȋntămplaći mă ujt dăla određenă distancă, jej pă minji or lăsat adănk utisku. Or osvestălit kit njis dăparći, a anume bliskă. Šȋ dă zua dă astăs težălesk la aje približavanji.
Kum u sămănat a ta tunală ȋn kumpanji la maj ȋnkulje dobă, dăpă završălal studiju dă etnologijă?
Ju kašă toc ȋn aje razdoblji am avut povremenă kontaktur ku Romi, šȋ dakă mulc ȋm zăăśe kă jej ȋs urăc šȋ ȋn đesur naslinlnă, sȋngur nam avut dasta fele situacijur. Trăbă naglasalit kȋ ȋn toku dă jugoslavija period ȋn Međimura vinje mulći a lu Romilor grimez dȋn élćilje părc dă pamȋnt. PUćec să viđec pă Romi Mećkari – Ursuari kari să bavale ku dresura dă Ursur šȋ mulći élćilje grimez kari tradicionlano lukra ku śeva ka obrturljé. Ȋn órĂkići rȋndur am văzut pă Romi Mećkari kum žokă ku ursu šȋ ajé ȋj re nji vizută atrakcijă ȋn aje dobă. Aje pamtalesk ka śeva dă ćiljin, să vez pă ursu kum umblă pă ulică šȋ žokă pă ritmu dȋn dobă. Ku žalji, jej ȋn Međimura vinje śe maj pucȋn, kapu šȋ dă dătot. A me majozbiljnă bavalal ku Romi să apukă dăpă zaposlulala ȋn iškula ȋn Kuršanc dă vréme la a melji élśi zgăjală ȋn kumpanji. Pă friš am kăpătat a lor poverenje, budućă kă jej pă una senzibilnă parći sămcă a tov sufljit. Ȋn órăkići rȋndur šćijem kit să mă ispićesk ȋn a lor kumpanji, a ku vreme mam apukat šȋ vurbi pă băšešći. Dăpă aje dăn a lor parći a fost dătot apukat. Kȋnd śinjiva dvătešći šȋ priśepi a lor ljimbă, să răstonă tóći barijerurljé šȋ să gradalešći śeva ka njivăzući sponur. Postepeno su or pakut kit să mă doživălaskă ka pă a lor om. Šȋ astăs ȋntri jej să lunźešći legenda, ka fiktivnă puvešći pălȋngă śinjiva kari nujă a lor Bajaš, ašćijă a lor ljimbă, kă trăbă să ajvi a lu Romilor poreklă. Uny bătȋrnă utecajnă gatară lju pus kum ȋš aduši ȋn firi dă unu uglednă mesar šȋ a luj cȋgankă kari nu puće să ajvi kupij, kapu kupilu lju avut una Romkinjă. Ala kupil pȋlȋngă a ljij puvešći aš fi ju. šȋ dakă am ȋnśirkat kkit să lji dokazalesk kă a me poreklă ȋj élfeldă, kă ame familijă ari dalmatinskă rădăśinj, jej šȋ maj dăparći ȋnkređi ȋn puvešće a lu gatara bătȋrnă. Jé dă jej vridilešći šunatoć la mulći dokazur kari ljam izložulit.
Śefaldă interes ȋj a lu a voštri kupij dă historijă šȋ kum lji nastojalec să lji interesilec?
Pȋntru a lu romilor kupij maj mari problem ȋj dă ljumbă barijeră. Standardnă hurvecešći ljimbă dă jej ȋj izuzetno teškă, a kamoli kit fluentno săl vurbaskă, budućă kă jej komuniciralešći kolokvijalno pă alu međimurcilor dijalektu uli il mišilešći ku a lu bajašilor ljimbă kapu să lustumešći śeva ka nóvă varijantă dă ljimbă. Ari problem ku priśipala la pojmur kari nus prisutnă ȋn a lor ljumbă. Bajaškă ljimbă ȋj poprilićnă oskudnă, a font dă vorbi mik. Asta ȋj ljimbă kari nu să razvijalešći, nego făr dă stari nadomestălešći šȋ nadopunulešći ku posuđenicur dȋn hurvecešći, ungurešći šȋ rumunješći ljimbă. Totaša, majmari problem ȋj śe hurvecešći ljimbă njišudată nu su ȋnvăcat pă ispravnă parći. Să zăśem, mar ménti śe merźi ȋn ȋškulă, ali šȋ ȋn élśi razredur dă iškulă kȋnd jej lukră pă dă ljimbă vežbur šȋ să apukă ȋnđesur să vurbaskă pă hurvăcešći ljimbă, mulc ȋnvăcătorur bagă sama kă kupiji a lu Romilor dabe ašćaptă alu iškulji huđunjală kum ar komunicirali pă băšešći. Šȋ nu numa komunicarli, nego šȋ să gȋnđaskă pă lor ljimbă. Mikă huđuljala dă jej ȋj dă lorfelă skăpala, rezultatu dă frustracijă kari osećalešći dăla miś piśori, a kari să povlaćalešći ȋntri ȋntragă a lor edukacijă. Pȋntru kutotu okolnostu šȋ dă društvă kontekstu kari lji ukulješći, jej sămcă otpor. Noj nu pućenj dokućuli kići brojur dă vorbi jej kunošći ȋn smislă dă ćistă. Dakă ȋn rećenică ljigănj órăkići dastafele vorbi kapu aje rećenică să lustumešći maj đirasă, jej maj mult nu poći pratali nastava. Să desilešći unu klik šȋ jej să iskljućulešći. Kuj ej lukru lungat šȋ toćno pot să sămcu kȋnd să ȋntămplă ala klik, kȋnd ȋj điresu dă śeva ka gradiva afară dă mogućnostur dă alor priśipală pȋntru a lor dă ljimbă problem. Ka primeru, aku lukrănj pă totalirizmu šȋ am mari problem kum anj predoćuli ala pojmu. Ȋn đesur jov dă primer naslovu dă cjelină „Uspon Atene“. „ Urkala a lu Atena“. Pă a lu bajašilor ljimbă pojmu dă uspon nu postojulešći ka metafora, nego iskljućivo ȋn smislu ka doslovno urkala šȋ pȋntru ajé nu póći să ljagă vorbă ȋn naslovu, ka njiš să priśapă kutotu smislu dă aje sintagmă.
Adăśe ȋj baš ljimba problemu kari kućulešći a lor edukacija?
A lu bajašilor ljimbă ȋj arhaićnă varijantă dă a lu rumunjilor ljimbă, a problem postojulešći ku decenijur. A lor ljimbă nu să razvijalešći. Jé ȋj ȋn orbă ulică. Nu stvaralešći a lor vorbi, nego ȋn a lor ljimbă inkorporilešći a lu hurvăcešći pojmur kari lji falalešći, a kari akušă postalešći alor. Asta ȋj adajé kă Bajaši ȋs ominj kari nu ćitalešći šȋ nu skrijă. Retko ȋn kutotu anoštri družulalur šȋ urtuśiji ȋn kumpanji am văzut kă śinjiva śeva ćitilešći, a kamoli nuvinj, pa šȋ dakă ku aje śe ku primeru URRH „KALI SARA“ izdavalešći magazin šȋ pă a lu bajašilor ljimbă. Aje inka nu u zaživelit. A mnjov sȋngur stav ȋj kă ka društva anj podbacalit. Ljanj lăsat kit să kušći pă marginur, ȋn getur ȋn a lu Romilor kumpănj, gata njibăntălići šȋ afară dȋn tokur dă modernizacijă. Njime kuj ej nu ulukrat kvalitetno, a asta să véđi pă órăkići zadnjă zapustulići generacijur. Da ku asta problem să nji fi suoćulit ménti dă trizăś dă ej , aktivno să vi lukrat pă a lor edukaciji šȋ razvijalala dă a lor ljimbă, jej astas ar viđe hasniku dă ȋnvăcală dă a lor ljimbă kari ȋj anume dă čiljin. Astăs jej să ćinješći. Asta ȋj mari patnji. Patnji ȋj śe romani chib nu šćijă šȋ nu poći kit să ȋl ȋnveci, a ȋn ista vremi ari problem ku kunušćere dă hurvăcešći ljimbă. Postepeno veđi kăs tijec. Inka astăs šćuv iznenadali kȋnd mes ȋn a lor društvă ȋn a lor kasă. Ȋnđesur pă vestur svătešći premijeru šȋ kȋnd šȋ kȋnd lji prekinulesk kum aš ahuză vestu uli śeva ga svatu. Jej imirac să ujtă šȋ šćijă ȋntriba: „ Tu priśep śe jej svătešći“? Aje mă iznenadale šȋ atunśe lji ȋnturśem šȋ lji ȋntriban kit jej priśepi vesti uli śeva ka ȋn publikă svat? Im spunje kă dabe zéśi posto, gata njimika. A lor aša ćak šȋ jednostavnă formulirană izjavur pă hurvăcešći ljimbă nusă čišći. Ȋn ista vremi mes šȋ svedoku la aje kă a lor ljimbă pă ȋnśet să perđi. Trenutno ȋn iškulă ȋnvăc predmetu dă Historijă šȋ kultura a lu Romilor pălȋngă modelu C šȋ a mej ućeniś ȋnśerk kit să osvestăli kă a lu bajašilor ljimbă ȋj una specijalnost, kind jară elci Romi ȋn cară vurbešći romani chib. Kivinjesk kit să priśapă kă romani chib oficijalnă ljimba a lu Romilor, a kă jej ȋs una nji nurukosă grămada a lu Romilor kari ȋn a lorvremi ȋn historijă or tunat ȋn dă astăs Rumunjijé šȋ a kulo u kăzăt ȋn robstvă. Ajé potvrdălešći šȋ pă rȋnd dokumenur, a ȋntri alta, lju fost zabranalit šȋ komunikacija pă a lu romilor lljimbă. Ku vrémi je su rumunjilit, or pirdut dă atunśe ljimbă šȋ or ȋnvăcat nóvă, dă astăs băjšešći, jedinstvenă ȋn cară.
Opstajalešći dar kultura šȋ obićajurljé a lu Bajaši unatoć a lu pirdutu dă ljimbă?
Jej kustă la gataj ȋn dătot segregirană dăla većinskă stanovniś šȋ udaljalic dăla a lu hurvecilo saći, a pă žalji, su ȋntămplat getoizacijă a lu romilor kumpănj. Brakur ȋntri Bajaš šȋ Hurvec ȋs retkă, a isto aša šȋ ȋntri Bajaš šȋ elci Romi. Ȋn konaćnică, jej ȋs dătot izolirzăc. Kutotu păn la majbalaoră kroatizacijă, jej or acȋnut a lor tradicijă šȋ mentalitet, a alor ljimbă or konzerviralit. Ista aje kari ménti dă 150 ej or adus dȋn Rumunjijé, a slićno ȋj aša šȋ ku obićajur. Kȋnva ȋs ra dămljemnfăkători, skăldător, a sȋngură etiologija dă vorba Bajaš vinji din vorba baje, śe znaćalešći rudnik. Vorba ménti izviralešći dăn periodu ȋn Rumunjijé kȋnd ȋn robijă lukră ka kapalatori ȋn rudniku. Kȋnd mar njanj bȋntălit dă asta, Rumunji faśi pašu šȋ śe maj glasnik priznilešći amišagu śe or nanesălit a lu Romilor zajednică. Asta dă lungat sȋ zanemiravale, no ȋ ȋnbulurešći senzibilitetu pălȋngă Romi kari dă lungat ȋj ra pă maj skurtă društvenă ljestvică, a śe făr dă sumnji u rezultirali tla asta śe avenj astăs.
Kari ȋj dă fund preprekă lu a lor edukacijă?
La fund preprekă ȋj a lor dă kust stilu. Anj ulijenălit órăkići generacijur, a premik broju dă tȋnjir Romi să zaposlulešći. Poraz ȋj aje śe unatoću la aje śe jej să skrijă ȋn iškulur, premik broju dă jej ista šȋ završălešći šȋ kic jej opće să zaposlulešći ȋn a lor završălići profesijur. La Romi Bajaš inu ješći moto kari isticilešći edukacija ka kalje la maj bun kust. Ȋn a lor zajednică ari prepucănj uzorur kari ljar sluguri ka referentnă toćkur. Jej ȋj ȋntri alta patrijahalnă endogamnă zajednică, a ćinjenică ȋj kă repi braku ȋj fund dă preprekă la edukacijă. Nujă problem sȋngur ala brak, nego repi roditeljstvo kari să priśepi mar la tunală ȋn nuformalnă braćnă zajednica. Păn la dóvăzăś ej órăkic auv doj păn la tri kupij. Éje roditeljur ȋs ši sȋngur kupij, nu dăstulă razvijălic ominj a lu kurijă ȋj roditeljstvo nuadekvatno. Postojulešći aiśe šȋ altu problem, a ala ȋj problem dă egzistencijă. Kum dasta fele doj tȋnjir su or skasaliisă? Ka jedină rešenji să ȋnbijă fiśere dă kupij ka jedină parći dă avući banj pȋntru nuovisnă kustu. Dakă ȋj la ȋntribari šȋ zaposlulalm nu să póći zaposluli ȋn doba dă maloljetniś, nego tek la umplutu dă punoljetnostu. Aša ajé kupij să iritešći ȋn bătaji dă samostalnă kustu , a paralelno postalešći šȋ roditeljur, no pă friš vinji la puknjală. Ajé tȋnără fată mar ku 18 ej priśepi kutotu grutuminće dă kust kari naglă ju su ȋntămplat. Aiśe ȋs kupiji, nu rešălit stambenă ȋntribare, nueduciralic š ku kutotu aje, maj uvij ȋj prisutnă diskriminacijé. Jej nari rȋndălići a lu familiji ukuljemi, a dă śe prepucăn să svătešći, no śe noj profesorur băgănj sama. Kupiji kari krešći ȋn dasta féle a lu familiji atmosferă repi arată psihološkă posljedicur dă nurȋndălići a lu familiji odnosur, nuadekvatnă roditeljstvă šȋ zanemarivanjă, Tȋnără mama Romkinjă nari svestu dă ajé „ élśi tri ȋs majvažnă“, nego ala kupil krešći in alujfelă „ peldă“ Ȋn a lor kumpănj vladalešći šȋ a lorfelă dă nuizvesnostu, tot da una să ašćaptă śeva ka problemu, bătaji, kȋnd nedostujulešći śeva krucijalnă, harmonijă šȋ miran. Mulc óminj Śintru aje să jé la opojnă sredstvur, a kutotu asta să intămplă pălȋngă oći a lu kupijilor. Asta specifićnă ukuljemi, problemu dă ljimbă, posebnostu dă a lu Romilor kumpănj šȋ izolacija, duśi la aje śe su ȋntămplat ku a lu Romilor zajednică ȋn Međimura.
Ari dar a lu Romilor kupij potencijal kari nujă dăstulă kănăskut?
Plak kit să truv śeva ka paralelurljé. Ku a lu Romilor kupij avenj multă lok dă pomaku šȋ dă napretku, ni ma aduk ȋn firi la amé krišćală. Toc noj avenj slobodnă răgaz dă sport, śeva ka hobijur, interesur šȋ aktivnostur. La Bajaš ajé nu ješći. Nu ješći mulc kvalitetnă óminj, kapu aša njiš roditeljur ka un model. Retko kari pojedincu să póći viđe ka aktivnă ćlanu dă śeva ka sportskă klubu uli udruženjă. Pucănj ȋs dă aheje kari su or bavalit ku ševa ka kativnostur, a da elje să nu fijă elje dă kari ȋs ljigaći pukă preživilala šȋ egzistencija. Njime a kulo nu cărtălešći, nu să bavalešći ku aljirgala, muzika. Ȋn Međimurs să promoviralešći važnostu afarădăiškulă aktivnosur pȋntru razvoju dă kupij, no tȋnjiri Romi ȋs zakinulic. Noj profesori lji ȋnśirkănj kit să namentulenj gănđala kit ȋs alje aktivnostur važnă dă a lor razvoju. Să zăśem, kolegica Ida Domišljanović lukra odlićna lukru ku likovnă grupă šȋ u ostvarlit niz dă uspehur ku tnadarenă a lu Romilor kupiji. Or fost tari bunj, no asta heje majbătȋrnj Romi ȋn kumpanji nu or pătut să kunoskă, kapu aša njiš să podržalaskă. Ȋn órăkic élśi ej dă lukru ku Romi am osovalit bajaškă udrugă, dă teatru grămadă. Ȋntri eljé amaterskă predstavur lukranj pă promocija dă a lor identitetum ljimba šȋ kultura. Anj fost ćimac să gostovalenj šȋ afară dȋn Hȋrvatska, sudelovalit pă mulći kulturna događanjur šȋ festivalur. Ajé u zaživilit, a ku sȋngur kivinjem kit la Bajaš udruga să fijă kănăskută ka śeva vrednă dă lukru. Tot aša, ku răgazu am priśiput kă ȋj ajé alorfelă dă nametanji. Ju aje udrugă am gradalitu šȋ riđikatu kuj ej una, a kivinjem kit să lju dov a lor ȋn nasleđi. Lukram istoaša pă osnivanji dă a lu Romilor sportski klub, no njiš aj enu u zaživălit. Nujă kă nu ješć interes šȋ voji dȋn parće a lor, no hendikep ȋj hăla dă organizacijskă prirodă. Jej nu priśepi kă kȋnd šȋ kȋnd trăbă să ȋnkuvij spaćilje, să snosulešć ćiltarur, să žărtvovalaskă śeva dăn a lor vremi šȋ lukru. Upravo adajé ȋj Kuršancu una amé dă kust frustracijă, kă unatoć dă lukru, nu u doživilit ajé dă śe mam nadalit.
Ari dar prostor dă poboljšalit kum a lor edukacija, aša šȋ stanja la a lu Romilor zajednică ȋn Međimura?
Ju Međimura mă uj tla aluj ukupnostu, ȋn smislu a lu razvoju šȋ progresu alu toc stanovniśi. Alu Međimurc su desilit śeva zaćuđujućă. ȋn par situacijur u vinjit la krivă reakcijur dă óminj kari ȋs anume pitomă šȋ mirnă, nu oj zăśi ȋn pljin smislu multikulturalnă šȋ multietničkă nastrojenă, no óminj ȋn śe mentalitet ȋj ugradalită idejă kă ȋj važno să lukri šȋ doprinijelit. Dakle, éšće ȋs izuzetno vrednă šȋ marljivă óminj ȋntri kari sor doselălălit šȋ Romi, društvenă grămadă kari ȋj ku mentalitetu šȋ stilu dă kust tari élfeldă. Ȋn a mnjou kustu ȋnđesur mă aflu ku óminj kari pă Romi lji ćamă ku urăći numur, ju ȋnśerk kit să lji lărźesk viđeré, šă lji zăk kă baš noj ȋj šćenj odgovorni dă asta stanji. Nu anj făkut. Zadnjih śinśzăś dă ej nu anj făkut njimika, Ménti dă Domovinskă tabără postojule bunji idejur kari rezultirale ku pomakur, no ala trend u fost prekinulit ku nastupu dă tabără. Dăpă zavăršetku, su mers kuk u posleratnă natalitetnă politikă kari Romi također or prihvatalit. Anostră društvă nu adekvatno u regărzăt kȋnd u trăbujit, a aku ȋj šćenj pă ajé točkă kȋnd dă śćimbat felur ȋj teško, a poglavito śe să ticălešći dă edukaciji. Da să ni maknalenj dăpă mortă točkă, trăbă să lukrănj ku maj mik broju dă kupij. No nu avenj dăstulji sredstvur, kadrur šȋ prostornă kapacitetur. La viđeri objektivno, zasad, nu văd izlaz dăn asta stanji pănă kȋnd pă asta problem nu su apuka ozbiljno kit să lukri.
