David Oršuš u fost unu dȋn sudionikur dă asta an, la a dóviljé pă rȋnd, iškula dă vara suoćulala ku dă kȋnva kari su acȋnut dăla 13. Păn la 15. Julu 2022. Alu esej Njiš udată nu vi-c fi mujtac, kari u skris ka un parći dă obaveznă zadatkur pȋntru toc polzniśi, nagradalit ȋj ka majbun šȋ u fost kȋntat pă komemoracija ȋn Uštica la 2. Augustu pălȋngă obilježavanji a lu Internacionalna zua dă a dus ȋnfiri dă a lu romilor žrtvur ȋn toku dă la a dóvilje tabăra dă lumi cara/ Samudaripen, a ku aje prigodă ku dobitniku šȋ anj svătit.
Kum ćaj odlućulit dă sudelovanji ȋn ȋškula dă vara suoćavanji ku dă kȋnvă?
La anu śe u trikut śeva dȋn a mej koléź or sudelovalit ȋn la élši ȋškula dă vara suoćavanji ku dă kȋnvă kari u organizalitu Unija a lu Romilor ȋn Republika Hȋrvatska „ KALI SARA“ šȋ or fost oduševălic ku programu aša dă kȋnd am văzut ȋn asta an pă stranica a lu Uniji „ KALI SARA“ šȋ pă Phralipen am văzut ćimală dă prijavă nam oklijevalit njiš u dată. Dăpă završălită iškula am numa vorbi dă fală a lu organizatorur šȋ pintru predavaćur, a dă ćiljin pȋntru kustosica Dunja Jakopović, a kari nju omogućulit kit să nji educiralenj dă historijskă stradalală a lu romilor šȋ alta cara. Ku programu u fost obuhvatalic obilaskur JUSP Jasenovac, A lu Romilor memorijalni centru ȋn Uštica, dă spomenă părc ȋn Marija Gorica šȋ spomenă părc ȋn Škabărnja hunđi la 18. Novembru 1991. La pripa dă a lu Domovinskă tabăra u fost izvăršălit amurala a lu civilur šȋ a lu hurvecilor braniteljur. Pă ȋškula dă vara am saznalit mulći, dă minji njišćući, informacijur, am steknălit nóvi šćući, a dă ȋnpljere sufljitu ku emocijur să nu vurbesk.
Kum aj pristupulit la skrisu dă esej, śe purunśală aj kivinjit să mȋj šȋ kum ći sămci ka aj kăpătat nagrada pȋntru majbun eseju?
Dă tot mes fulos ku osvojulala dă asta Nagradă adaje kă mi-j asta potvrdă kă ȋntri eseju am uspelit să prenesălesk kutotu silina dă emocijur kari mo-r obuzălit, ali šȋ să lji ȋn găzdăśesk ku stećenă šćući, kutotu ȋn kivinjală kit să arăt kum dă astăs generacijur sămcă patalală šȋ frika kari so-r ȋntămlat, a kari pȋntru lu noj Romi predstavalešći međugeneracijskă traumă. Dăpă završălit edukativnă programu mu trăbujit órăkići zălji kit „ săm vljuv la minji“ šȋ kit să ȋnśerći tuga šȋ sămcala dă nemoću pȋntru kutotu făkući amišagur. Am mers maj dă ćiljin să istražalesk, am lot kećinj kenvijur ȋn Središnja k njižnica a lu Romilor šȋ pregledalem dostupnă video-materijalur ku asta tematikă dăpă śe trăbă zăs, dăn a mnjov iskustvu, kă Romi dă tot pucăn šćijă dă a lor historijă, a li făr dă obzir pă ajé tari sămcă proživilită frika kari ȋj prenesălită ši pă maj tȋnjir generacijur. Samudaripen dă noj predstavalešći a nóstră patalală, ali šȋ ujedinilala a lu toc Romi făr dă obzir pă a nostră élfeldă.
ȋn asta an ći skrij ȋn la a trilje an dă fakultet sestrinstvo pă dă Sȋnătaći veleućilištă ȋn Zagreb, pa nji poc dar spunji aj šćut dar dă uvik kă dăpă zavăršălită osnovna šȋ srednjă iškulă kivinješć să lunźešć ku majmari iškulă dă edukacijă?
Inka ȋn toku dă umblare ȋn osnovnă, a atunśe šȋ ȋn srednja iškulă ȋn Međimurje am šćut kă kivinjesk să lunźesk ku iškula maj dăparći šȋ dodatno să-m omogućulesk izgradalala dă profesionalnă karijera. Ȋntri ménti generacijur ȋn okolica a mé odluka dă lunźit ku iškula nuj ra uobićajenă adajé kă ȋn tradicionalnă kustu a lu Romilor ȋjă izgradalala dă a lor familijur šȋ kutală dă lukru śeva uobićajeno, tot aša a mé generacijă u preintribat da li ȋj maj benj odma să mergă ȋn lukru uli să nastavalaskă ku edukacija. Toc éjé kari, ka šȋ ju, or adus odlukă kă kivinješći să skriji maj mar ućilištur šȋ fakultetur astăs véđi kă benji or odlućulit adaje kă ȋj asta jedină kalji pintru dăsvăśala śeva dă ka élćiljé novi ušur ȋn élféldă lumi cara ku maj mulći mogućnostur. Ku vinjići ȋn Zagreb pă studijur mă am lot kit să stvralesk nóvă mrežă dă kunušćeri šȋ kvaltetnă suradnji ku maj larg krugu dă ominj. Suturat mes ku păn la astăs uspehu pă dă veleućilištă, kutotu ispitur am položulit ȋn rok šȋ ajé ȋn primă ku fală la bună predkunušćeri kari am dȋn srednja medicinskă iškulă ȋn Śatornjé hunđi profesori anume or fost dă tot bunj aša dă numa pă fakultet nadogradalesk a melji šćući.
Dă hunđi skur motivacijă šȋ vojă pȋntru aktivističkă lukru šȋ volontiranji ku kari ći bavalešć pȋlăngă studiranji?
Tot Romu uli Romkinja kȋnd fuźi dăn a lor lok pă studiranji ȋn śeva maj mari varuš sȋmcă potrebă pȋntru aktivistićkă lukru šȋ volontiranji adaje kă boravku ȋn nóvă sredină maj pă ćist arată śefaldă ȋs anume trăbujalur a lu Romilor zajednică šȋ ȋn śe ȋs kutotu razlikur šȋ manjkovostur ȋn odnosu pă kust dă općă populacijă. Ajé dodatno nji motiviralešći. Aša u fost šȋ ȋn a mnjov slućaj. Ku vinjitu ȋn Zagreb am postalit dătot svestan kită ȋs dă kust uvetur ȋn a lu Romilur kumpănj anume urăći, kită ažutari ȋj trăbujită pă tóći razinur, primer kită ȋj nuinformiranostu šȋ nuobrazovanostu a lu zajednică.
ȋntri alta, ma-m ukljućulit ȋn lukru la Unija a lu Romilor ȋn Republika Hȋrvatska „KALI SARA“ šȋ aje ku majmult ȋn a ljij kulturnă-informativnă sektor,ȋn aktivnostur lu a lu Romilor edukacijskă-kulturnă centru, redakcija Phralipen šȋ radio Kali Sara Hȋrvatska kum šȋ sȋngur majmult aš doprinijeli la maj bun informiranostu a lu Romilor, ali šȋ kum maj la largă društvenă zajednică toc ȋn grămadă anj arăta pozitivnă svatur šȋ kă šă jelji ȋs parći dă realnostu šȋ dakă dă jélji retko poći să-să ahudă dăn élci medijur. Uglavnom medijskă tekstur dă Romi ȋs bazirană pă stereotipur šȋ sȋ fokurzešći pă urăći događajur šȋ incidentur kapu ispadalešći ka njimika benji ȋn a lu Romilor zajednică nu-să śe nujă anume. Pre pucăn să skrijă dă aktivnostur , projektur šȋ programur ȋn kari sudelovalešći tȋnjiri, primer dă Kongresu a lu tȋnjiri Romi kari su acănjesă šȋ ȋn asta an la gata luna septembru šȋ la pripa dă Oktobru, a trilje an pă rȋnd, a lu kari or prisustvovali tȋnjiri dȋn ȋntragă Hȋrvatska šȋ gošći dȋn Srbija, Makedonija. Organizacijskă odboru ȋs a mej koleźi kari or arătat kum ȋs inkakum uspešnă ȋn organizaciji šȋ realizaciji. Pă jej mes dă ćiljin ȋnkristat, baš kum ȋs šȋ jej ȋnkristac pă minji pȋntru Nagrada dă maj bun eseju pă tema dă Samudaripen.
