Îm OŠ Orehovica, îm zuva dă 26. veljača îm anu dă 2025. o fost cînută Završna konferencija dă program dă doj éj dă Erasmus+ dă projekt „Influenserur dă băjaš“. Îm jel ur sudjelovalit patru organizacijur – Ljudska Univeza Lendavadîm Slovenije, Razvojni center Murska Sobota dîm Slovenije, Udruga dă obrazovanje a lu Băjaš „UZOR“ dîmHîrvatska šî Institut für Roma und Minderheiten Integrations EV dîm Njemačka. Ku projektu-sta kari pă kraj trăbujé să adukă pîn la aflaći uli făkući dă influenserur dă băjaš, hej śe îl mîna programu-sta gînđé să potaknalaskă pă tînjirémi să să ukljućulaskă îm neformalnă oblikur dă învăcală, învăcală usput šî osposobljavanje dă razvoju a lor, ku śe s-ar potaknali integracija îm maj mari društevnă zajednică šî maj tar. Maj mulći aktivnostur dă programu-sta îjsré dă akuljiźară šî dă koristilală dă svat dă băjaš ka pă motivacijskă svat kar îs objavalići pă posebnă portal ku motivacijskă alatur.
Îm izlaganje a lji pă Konferencije, Laura Kovač dîm Ljudska Univerza Lendava u istaknulit kă projektu-sta l-ur făkut dăpă śe ur konstatiralit stanje śe îj obilježenă ku nedostatak dă odgovarajućă uzorur dă Băjaš / Băšîc tînjir šî dă rov utjecaj dă uzorur śe mar pustujulešći îm društvă. Partnerurlje dă organizacija-sta, mar šî întij dă projektu-sta ur surađivalit pă programur śe svătešći dă tema dă Băjaš. Suradnja ku predsjednik dă udrugă „UZOR“ dîm Orvica Dragan Ignac, isto trajalé par éj maj întij dă projektu-sta. Dîm suradnjurlje-lje s-u razvilit ideja dă programu-sta.
Pă Laura Kovač, pă magistrică dă sociologija šî dă pedagogija okolina îm kumpanji dă băjaš, ali šî îm okruženje dă lukru pă Ljudska Univerza Lendava ku éji u cînje dă uzor. Mulći rîndur îm zîśé šî ravnateljica dă Ljudska Univerza Lendava Rahela Hojik Kelenc, kar îm zîśé kă ju mes uzor a lu tînjir Băjaš šî Bîšîc să nu odustalaskă dă ulaganje îm jej sîngur. Tema dă magistarskă radovur a mej îjré dă băjaš. Pă područje dă sociologija am istraživalit getoizacije dă kumpînj dă băjaš îm Slovenije, a pă područje dă pedagogijă am lukrat pă aje kum să sîmc kupiji dă băjaš îm iškulă šî dă śe îj važno toc iškulaši, posebno hej dîm băjaš, să să sîmci benj îm iškulă, spunji Kovač. Îm svat ku roditelji šî îm gîndur dă aje kum atice elci roditeljur, să motiviralaskă pă kupiji-š, u zîši pă jé ka pă primjer, u osvjestalit kă îm zajednica dă băjaš pustujulešći mulc afel pojedincur dă kar zajednica dă băjaš šćijă pucîn, a hej dîm većinsko stanovništvo opće nu šćijă. Ku kolegurlje a lji u odlućulit kă afele trăbă aflat šî făkut dostupnă a lu toc a lu kar ji potrebnă motivacije šî podîrška. Îm kutari dă afele motivacijskă svatur u ažutat kă îjsré organizacijur îm kar lukra tînjir dîm zajednica dă băjaš kă, kum šî Kovač zîśi, nu poc să lukrij dă Băjaš făr dă Băjaš. Reakcijurlje îjsré élfeldă. Îjsré órikic kar ur prihvatalit să să predstavalaskă šî să spuji dă jej ku fălušiji, ali îjsré šî hej kar gînđé să zadržalaskă privatnostu a lor.
Šî dăpă službenă zavîršetak dă projekt, jel kustă šî aku, portalu îj dăsvăkut dă totu inspirativnă svat kar inka nu-j skris šî objavalit. Sîngur unj nastavali să-l odîržavalenj, bez obzira pă kraj dă financiranje kă îm toc noj kar anj sudjelovalit pustujulešći gînd šî namjeră să oživilaskă šî tînjireme, ali šî bătîrnjeme dă zajednică dă băjaš să fiji ponosnă pă aje śe îs, zîśi Kovač. Dakă mă jov dăpă minj, trăbă să zîk kă multă dobă am askuns kă mes Băšîcă šî dă hunđ vjuv, a afele savjetur kăpătam šî dîm okolină. Savjeturlj-ešće îjsré dîm maj bună namjeră, dîm înkriđală kă uj prušuli maj benj îm kust dakă elci nu ur šći kă mes Băšîcă. Ali atunś kînd am ostvaralit ciljurlje a melj am šćut kă nu-j potrebno să askund pripadnost dă nacionalnostu a mjov. D-aje a lu tînjiremi gînđesk să zîk să nu-j fiji frikă dă aje šî să nu-j fiji rušînji. Šćuv kă-j teško d-aje kă kînd ješć tînăr šî kînd ći koc, a pripadnik ješć dă val-um manjină, pogotovo dă băjaš, sîmcij kă nu pripadalešć îm njiś una zajednică, njiś îm ha dă băjaš njiś îm ha dă većină. Mulc vršnjaci-c dîm zajednica dă băjaš nu ur nastavali ku iškula, s-ur miritat šî ari kupij k-apu nu maj avec temur îngrîmadă, a dă hej dîm većinski narod uvijek vi rămînje Băjaš / Băšîcă. A lu toc gînđesk să-š aflji kalje a lor šî loku a lor îm svijetu-sta šî să fakă śe gînđešći dă jej, a să nu askundă dă hunđ îs. A jar jar, generacijurlje dă astăs ari mulći pogodnostur, programur, koordinacijur šî afele śeva šî lji preporućalesk să lji iskoristilaskă dă napretku a lor, a aje u aduśi šî napredak a lu zajednică, preporućulešći Kovač.
Dragan Ignac, predsjednik dă Udruga dă obrazovanje lu Băjaš „UZOR“ dîm Órvica, isto zîśi kit dă važno îj sîngur Băjaši šî Băšîcălje să fiji uzor šî inspiracijă a lu elci dîm zajednică. Pozitivnă primjerur îm Međimurje îs îm tótă zî šî maj mult, zîśi Ignac. Mulc să odlućulešći pă kust afar dîm kumpanji îm mješovita sredină. Îmtri jej îs šî hej kar ur iskoristilit poticajur dă samozapošljavanje šî ur pokrenulit obrt uli tvrtka a lor šî jej îs maj bun primjer a lu elci. Dăpă doj éj dă provodulală dă asta Erasmus+ program mar nj-u vinjit idejă dă nov kar s-ar odnusuli pă ambulurală pă Băšîc îm făkući dă lukru a lor. Băšîcălje îs spremnă dă afele korak. Îm kumpanje a mé 80 posto dă Băšîc ur polužulit vozaćki ispit šî zuvulešći lumuzinj. Băšîca a mé îjré îmtri élši šî primjeru a lji u utjecalit pă elćilje. Îm kap îjsré toc skeptićnă šî să ćudulé dă Băšîcă u fi la kurman, a aku praksa-sta să širilešći šî îm elćilje kumpînj. Ur trikut vremilje, îm bivši sistemu, kînd Băješi nu avé njiś śefel šansur să să urśi pă ljestvica dă društvă. Antunśe, na primjer, nu să šćijé njiś kînd njiś hunđ îj val-um kupil dă băjaš avut. Roditelji îl prijavalé unjir ku lunj dăpă śe să avé k-apu razlika îm kupij îm razredu a mjov îm osnovna iškulă îjre šî pă kići éj. Dăpă Domovinski rat, demokratizacija dă društvă u adus šî pućeri dă participacijă dă Băjaš îm izvršna vlast pă lokalnă razinur, na primjer îm vijećur dă općin, varuš šî županij šî să dăsvaśi lok dă Băješ îm javnă kust, ka kum îj loku-la šî dă toc elci narodur.
Maj mari izazov îm projektu-sta, a lu Ignac îjré să viji pîn la influenserur dă băjaš dă kar gînđé să sudjelovalaskă ku svatu a lor. Tri dîm jej kustă šî lukră afar dîm granicur dă Hîrvatska, îm Njemačka šî îm Nizozemska. Jej kar studiralešći uli ur zavîršilit fakulteturlje lukră, k-apu ari pucînă vrémi să să uključivalaskă maj aktivno îm elćilje projektur. Ali pă kraj anj svitit ku jej šî svatu îj zabilježen. Bunj primjerur dîm zajednică să širilešći rép, kă toc să gînđešći ‘dakă póći jel, dă śe nu aš pučé šî ju’. Băjaši gînđešći să îš organiziralaskă kustu, să rišilaskă pitanje dă kust-îl, a să pot aje trăbă fiji îm sustav dă redovno primanje. Îm zapošljavanje dă Băjaš / Băšîc isto u ažutat pucînă radnă snagă îm Hîrvatska. Kă nj-anj tunat îm Europska unija šî ku fužići dă većinski narod îm elćilje dîržavur îm Europa, dîm potrebă să îš osiguralaskă stabilnost dă ekonomijă, s-u dăsvăkut lok dă hej dîm zajednică dă băjaš kar ur kăpătat srednjoškolsko obrazovanje šî kar ur završlit strukovnă iškulj. Ku aje utjecalenj una pă altă šî broju dă bunji prićur krešći šî nji dă alta perspektivă. Înkred kă portalu kar anj pokrenulit s-u nastavali să să punulaskă šî înkuljé.
Pă Završna konferencija ur sudjelovalit šî predstavnikurlje dă tóći partnerskă organizacijur ka šî predstavnikurlje dă Uredu dă ljudska pravă šî prava dă nacionalnă manjinur îm RH šî elćilje dîržavnă šî stručnă institucijur, a ravnatelju dă Osnovna iškulă Órvica lj-ur dus šî să vadă knjižnica îm iškulă, učionicurlje šî elćilje prostorur dă kreativni rad, învăcală šî žok. Razmjena dă bunji iskustvur s-u nastavalit šî dă vrémi dă druženje îmtri jej, śe îj tari bun temelj dă órikići novi, budućă suradnjur.
