Objavalit îm izdanje dă Savez Roma îm Republika Hîrvatska “KALI SARA”, kenvije Pîm tragur dă kultură dă Băjaš – Hej zaslužnă îmtri noj predstavalešći 90 biografijur a lu velikanur dă Băjaš, a lu kar postignućur îm umjetnost, kultură, znanost, sport, muzikă šî politikă pă majbun način suprotstavalešći a lu stereotipur šî a lu predrasudur šî a lu kar kust šî lukru îm moment strikă slika dă Băjaš šî Băšîc ka a lu óminj dăpă marginur a lu društvă.
Îm élši parći dă kenvijă pă abecedă îs skriš Băjaši etničkă, a lu kar roditelji îjsre dîm narodu-la uli kar s-ur deklariralit aša pă temelju dă sămînca a lu jej. Etnički identitetu a lor se baziralešći pă povijestu a lor, kultura, tradicije šî običajurlje kar să nasljeđivalešći ku generacijurlje. Îm alta parći îs hej śe nu-s Băjaš, hej śe ari altu etnički identitet, a lu kar j-ur fost pretkurlje Băjaš.
Îm tótă grana dă umjetnost šî dă kultură, îm tot segmentu dă društvenă šî dă znanstvenă kust, îm sport šî îm politikă să véđi kă Băjaši ur avut “perjanica” a lor a lu kar doprinos îj kunuskut pă razina dă pămînt. Ka Charlie Chaplin, unu dîm majvažnă šî majutjecajnă pionirur îm filmska umjetnost, slikarica Ceia Stojka kar lukru a ljij u ukorijenulit îm njemački ekspresionizam šî îm narodna umjetnost, jé duśé motivu dă mórći dă om šî dă „idiličnă“ slikă dă familij îm logorur dă mórći pîm maj mulći dă hiljadu radovur, dîm kar îs mulc izlagalic pîm Europa, îm Japan šî îm SAD, šî Gina Ranjičić, zagonetnă književnică dîm 19. stoljeće kar să smatralešći una dîm pionirk dă poezije dă Băjaš opće. Carmen Amaya ku žoku a ljij kar să ćamă flamenco u očaralit pă Europa šî pă SAD îm vrémi îmtri dóvă tabărur, a îm ista vrémi îm Francuska Django Reinhardt pă bugarije a luj făśé nov žanr dă muzikă – jazz manouche uli gypsy jazz. Sorilje Pankov, Natalya šî Lyubov, kit ur kustat ur kăpătat ugled dă cijenjenă znanstvenicur îm područja dă biologija šî kemija, a sorilje Taikon, Rosa šî Katarina s-ur istaknulit ka aktivisticurlje îm borbă dă pravur a lu Băjaš šî Băšîc pă nacionalnă šî pă internacionalnă razină. Dóvăzîś šî pîrvi predsjedniku dă Brazil Juscelino Kubitschek de Oliveira isto îjré Băjaš dăpă mumă-sa, ka šî dobitniku dă nagrada lu Nobel îm medicină Schack August Steebberg Krogh, kar îjré fiziolog šî zoolog. Mulc s-ur gînđi šî dă nogometaš Ricardo Quaresme kar u izbacalit pă hîrvatska reprezentacija dă nogomet dăpă Europsko prvenstvo îm anu dă 2016., pă boksač Tyson Fury, unu dîm majbun borac îm teška kategorija, osvajač dă značajnă titulur îm lume-cară šî globalnă zvijezdă dă stavur kontroverznă uli pă Ivail Marinov, mari boksač dîm Burgarska kar îjré Băjaš. Osim dă kralj šî dă kraljică dă muzikă dă Băjaš, Šaban Bajramović šî Esma Redžepova, „kraljure dă băjaš“ bend Gipsy Kings îs kunuskuc îm lume-cară îmtragă. Kusturlje a lu éšće šî a lu mulc élci Băješ šî Băšîc minjalé postepeno šî inkă minjalešći percepcije dă Băjaš îm zajednicurlje hunđ îj većina šî îs inspiracijă a lu naraštajurlje dă astăs šî dă majînkulje.
Makar kă kenvijilje šî izdanjurlje dăpă Internet îm kari îs biografijurlje dă istaknută Băješ šî Băšîc pustujalé šî majanti dă asta izdanje, kenvija-sta îj jedinstvenă ku opsegu-j šî ku kvalifikacijskă birilala dă osobur, śe să véđi šî dăpă relevantnost dă izvorur kar s-ur koristilit kar ažută dă provjeră ili dă învăcală. Asta-j rezultat dă istraživanjur dă znanstvenă šî dă medijskă člankur, biografijur śe îs mar skriš šî dă svat ku svjedoci îm kust dîm događajurlje dîm povijest uli śe ur fost aku kari ur făkut autorurlje dă teksturlje îm kenvija-sta, Robert Korenić, Sunčica Habus, Matej Čolig, Blanka Lozić, Adonis Borneo Salihi šî Maja Grubišić, śe trajalé mulc éj. Teksturlje îs objavljenă pă hurvăcéšći, a prevudulic îs pă englezéšći šî pă lăkătărizéšći.
