Órăkic éj pă rȋnd, Unija a lu Romilor ȋn Republika Hȋrvatska “KALI SARA” organizalešći Zăljilje dă a lu Romilor kultură ȋn povodu dă Internacionalnă zua dă a lu Romilor ljimbă, unu dȋn tri a lu Romilor nacionalnă praznikur.La zua 5. Novembru 2008.
An Veljko Kajtazi, saborskă zastupniku a lu Romilor šȋ unuspeś dă élćiljé nacionalnă manjinur, u predstavalit élśi a lu Romilor – hrvăcešći šȋ hurvăcešći – romskă rečnik, a lu kurijă ȋj autor. Mar la hăla an, u fost acȋnut Internacionalnă simpozijumu ȋn organizacija a lu URRH „KALI SARA“ kari u astrănas mulc renomirană znanstveniś, piblicišć, književnikur šȋ lingvistur dȋn dătot fela dă alu europa pămȋntur. Toc jej or podržalit inicijativa kari u purnjit baš dȋn Hȋrvatska, a ku zafalal a lu zalaganjé a lu zastupniku Veljko Kajtazi, Ahajé dă standardizacijă šȋ kodifikacijă dă a lu Romilor ljimbă. Ku potporă dăla Internacionalnă a lu Romilor unijă, or fost adušă povelja šȋ Deklaracija dă a lu Romilor ljimbă ku kari să apukă ku obilježavanji dă Internacionalnă zua dă a lu Romilor ljimbă. La anu 2012. Asta zuă u priznilitu Hȋrvatskă saboru, a 2015. an šȋ UNESCO.
Ku a la povodu šȋ ȋn asta an su acȋnut programu ȋn trajalală dăla 26. Oktobru păn la 5. Novembru 2022. anu. Zăljiljé dă a lu Romilor kultură su or apukat ku promocija dă kenvijă „ S riječi na djela“ „Dăpă vorbi pă delur“ a lu zastupniku Veljko Kajtazi, a dăpă ajé zuă su lunźit ku održălală dă skurt tećaju dă alu Romilor šȋ a lu bajašilor ljimbă ȋn prostorijé dă alu Romilor edukacijskă centru ȋn Zagreb. Ku ajé šansă u fost predstavalit Mik svătător, brošură ku općă pojmur šȋ frazur pă a lu Romilor ljimbă kari ȋj un parći dă a lu Kajtazi élśi verzijă dă rječnik. Ȋn brošură is dăspărcăći frazur šȋ vorbi kari póći sluguri kum a lu kupijilor, a ša šȋ a lu maj bătărnjilor, alu Romilor, ali šȋ a lu većinskă stanovniśi, a kutotu ku cegu dă afirmacijă dă a lu Romilor ljimbă šȋ poticilala dă intrikulturnă pirśipală. Ku ajé nameră brošura u fost poklonulită a lu toc polazniśi dă skurt tećaju.
Mik svătătoru la sȋngură pripa dă radionică u predstavalit Maja Grubišić.
Tećaju dă a lu bajašilor ljimbă u vodulit Elvis Kralj, romskă ažutoru ȋn Osnovnă iškulă Vladimir Nazor ȋn Pisloc, ali šȋ ćlanu dă timu a lu POU „ Korak po korak„ „Paš pă paš“ šȋ REYN Hȋrvatska, zaslužulic pȋntru izradalala dă Prirućniku dă ȋnvăcala dă osnovur a lu bajaško – rumunjilor ljimba.
Asta ȋj numa una dăn niz radionicur dă a lu bajašilor ljimbă kari am acȋnut ȋn karijera amé. Usmerălit mes pă ȋnvăcală dă osonovur dă a lu bajašilor ljimbă dă bătărnji, odnosno dă zaposleniśi ȋn odgojnă šȋ obrazovnă sektor ȋn cegu dă ostvaralală dă maj kvalitetnijă komunikacijă ȋntri a lu Romilor kupiji šȋ a lor odgajateljicur šȋ ȋnvăcătorur. Élśi kontakt ȋn anume majbitnă, a mar órăkići frazur pă dă a lu bajašilor ljimbă kari tot pedagogu póći hasnali ȋn lukru ku kupiji a lu Romilor, ȋj parći pă kari să uspostavalešći međusobnă ȋnkriđală šȋ rustonă barijerur. Kapi šȋ dakă a lu Romilor kupiji ȋn Međimura dă hurvat ljimbă svladalešći majȋnkuljé, pȋntru kă inka uvik ȋj istaknulită a lor izolacija dăla a lor vršanjakur dăn a lu većinskă populacijă, a cuv važnă păzala dă a lu bajašilor ljimbă ka un parći dă anostră kultură, isticilešći Kralj.
Skurtă ȋnvăcală pȋntru polazniś dă tećaju dă alu Romilor ljimbă u vodulit Ardijan Gaši, ćlanu dă organizacijskă odboru dă Kongresu alu Romilor tȋnjir URRH „KALI SARA“ šȋ ćlanu alu Vijeće dă alu Romilor nacionalnă manjină ȋn Varušu Zagreb.
Smatralesk asta tip dă događaj dătot važnă pȋntru a lu Romilor zajednică, Kužalji, svedoćulenj la pojava dă tȋnjir generacijur a lu Romilor kari mujtă a lor ljimbă. Śe maj mari parći dă alu Romilor kăš ȋn Zagreb šȋ okolică prakticiralešći ȋn bracu dă familiji šȋ ku bližnjă vurbešći hurvecešći ljimbă. Asta predstavalešći mari opasnostu pȋntru dă a lu Romilor ljimbă kari pă asta parći móri. Dastaféle događanjur ȋs bunji părc kit a lu tȋnjir naraštajur, ali šȋ a lu tóći generacijur dă Romi šȋ Romkinjur općenito, kit să spujă dă važnostu dă a lu Romilor ljimbă ka dă unu dȋn maj znaćajnijă odrednică dă a lu Romilor identitetu, spunji Gaši.
Pă radionică sor odazvalit mulc zainteresirană dăn Međimurskă županijă, Varušu Zagrebu ši Zagrebačkă županijă šȋ élćiljé părc dȋn Hȋrvatska, ali šȋ gošć dȋn Italija šȋ Španjolska.
