Îm Zagreb la 29 augustu mar pă a dóvă rîndur s-u realizit projektu „Farba” îm okviru dă kari s-u adunat donacijur dă a lu iškulă meštrijur šî s-u împărcît a lu Romilor osnovnoškolcur dăpă la Zagreb. A luj idejnă apukari îj dă dóvăzăś šî patru éj Anesa Šabani, apsolventica dă lukru terapijă pă dă Sănătaći veleînvăcală îm Zagreb šî membru dă Komuna a lu Romilor în Hîrvăćijé „Dă a lu Romilor vis” šî dă Koncilu a lu Romilor nacionalnă manjină dă Varušu Zagreb. Dă Phralipen ku înmirală u komentiralit akcije: Dă tot îj mîndru să ves nurok pă ubrazur a lu kupijilor kari or kăpătat tekur, bojicur, olovkur, meštriji dă geometrijă šî altu dă iškulă meštrijă šî întri ku kari śinjiva dă jej la élśi dată u avé a luj vlastită tokică, a nu ahaje kari a lor frac uli suror or hasnalit ménti da órăkic éj.
Pă idejă kit să organizalaskă d-asta féle humanitarnă akcijă u vinjit îm anu śe u trikut kînd ku órăkic urtaś šî kolegur u vurbit dă ahaje kum ar pućé ažuta la kupij, primadată la osnovnoškolcur. Lu kupijilor să póći multă ažuta kă jej îs ahejé făr dă predrasudur šî dăsfăkuc dă dîm tot félur dă mogućnostur śe lji îbijă kustu, zăśi Anesa šî maj dudulešći kum pîntru a lu Romilor srednjoškolcur šî studentur ješći stipendijur, a kupiji în osnovnă iškulă pă înśet îs zanemaralic. Dakă îs kupiji njifăloš, tîrpălešći nepravdă uli răs, dabé u završăli osnovnă iškulă šî nu u avé njiš śéfeldă voji kit să lunźaskă ku iškula, nji objasnalešći maj dăparći, a aje să šćijé întămpla. A lu mulc kupij a lor kolegur dîm razred šćije să lji rădă kă ari naprimer, una tekă uli una olovkă.
Kînd una îngrămadă ku urtaśi tek u purnjit să objavalaskă informacijur šî să kóći donacijur, nu u avut mari ašćiptari šî smatralé kă mar dóvăzăś astrănšă šî înpărcăći kompletur dă iškulă meštriji ar fi uspjeh, no pă zadnji donirană materijalnă meštriji u fost dăstulă păntru šapćizăś mîś Romi. A d-aje nu-jă dă înmirat śe ista akcijă su lót šî îm asta an. Pă lîngă astănźala dă sredstvur s-or koncentriralit pă dîm gură predălală šî društvenă mrežur, a la înpărcală or nastojalit să apuśi a lu Zagreb kumpănj a lu Romilor în kari ješći majmulc kupij, ka naprimer Petruševec šî Struge.
Šî dakă Anesa Šabani tek aku anu u tunat în VRNM dă Varušu Zagreb, a ljij suradniś šî urtaś svătešći kum îj dă uvik aktivnă îm bătaji păntru a lu óminjilor điriptaći šî điriptaće a lu Romilor šî kum jé njiśudată nu s-u rušunat dă a ljij poreklă. Dă tot komunikativnă šî vedră, Anesa u fost dă uvik benji apukată îm društvur kari îs dă pripadniśi a lu dîm tot félur dă nacionalnostur. Am avut šî inka uvik am, da aša să zăk, căfrašă društvă îm kari nacionalnă pripadnostu nu-jă važnă. Inka ku maj mult, îm mulči rîndur šî sîngură am rustunat predrasudur pă lîngă Romilor. Ka na primer, a mé maj bună urtakă uvik u fost ku grižă pă lîngă Romi dîm frikă kari trijé dîm djetinjstvă kînd šćijé să baźi îm frikă kum u duś-u „Cîganji”. Ku minji dă tot s-u slubuzît, su învăcat mulći dă Romi šî astăs pă a ljij lok dă lukru hunđi îjă înđesur vinji îm kontakt ku pripadniśi dă a mnjou narod šî n-ari njiś śéfeldă predrasudur, numa simpatijur. Anesa îš aduśi în firi šî kum pă a ljij pélji numa un dată u sămcît diskriminacijă pîntru kă îj a lu Romilor nacionalnost. Pă nurok s-u întămplat ajé numa un dată kînd umblam îm srednja iškulă šî pîntru ajé baš urăt mă sămcém, a nu mă înduram să odreagărzăsk pîntru mogućă posljedicur. Razlogur pîntru predrasudur šî diskriminacijă jé véđi în nu dăstulă kunušćeri dă Romi, îm sklonostu kit djelurlje a lu pojedincilor să generalizešći šî îm poistovjećnu ku ponašanji dă întragă populacija šî nu zainteresiranostu pîntru uvjetur îm kari kustă Romi, ka šî pîntru razlogur dă ahaje. Dă tot înšuri, naprimer, repi brakur întri Romi maj mari populacija u smatrali a lu Romilor tradiciji, śe n-ari njiś śefeldă vezur ku realnostu. Zaprav să faśi inka uvik dă inka prisutnă patrijahalnă pirśipală dă familiji kari îm órăkići părc dă Hărvăćije inka uvik vladalešći šî în a lu Romilor familijur. Tajku kari îj kapu dă kasă ku a luj lukru hărănješći familije, a mama îj maj înđesur domaćică k-apu să smaralešći kă njiś nu îj trăbujă śeva ka maj mari iškulă. Aša să priśepi kă fata s-u înmirita šî u avé gruža dă a ljij kasă k-apu nu îj trăbujă iškulă. Aiśe nu să faśi dă tradicijă nego dă krivo gînđală. Tănjiri generacijur ćar aje arătă šî să véđi napredku. Śe maj mulc îs dă aheje kari să odlućulešći dă stecilală maj mari šî mari dă iškulă edukacijă, u objasnalit Anesa a ljij stavur.
Ku obzir kă Anesa aktivno sudjelovalešći îm rešavanji dă problemur a lu Romilor îm Republika Hărvăćije šî kă îj presednică dă Odboru pîntru sănătaći în VRNM a lu Varušu Zagreb, anj întribat-u śe gînđešći kari îs inka maj mari problemur kari zahtevălešći dodatnă angažman. U zîs kum îj pozitivnă śe s-u pristupulită-să îm ista vrémi să să rešălaskă problemur pă maj mulći podrućjur, ka naprimer stanovanji, školovanji, zapošljavanji, ali ku obziru dă struka a ljij maj mult îj fokurzătă pă područje dă sănătaći zaštită: A lu Romilor inka uvik lji nedostajalešći sănătošă navikur în smisla dă acînjală dă a lor sănătaći šî prevenciji dă bićišugur. Ka naprimer svestu dă sănătósă mînkari, potrebă dă la rînd kontrolnă pregledur šî śeva dastafeldă. Ménti dă patru éj am stažiralit în Kliničkă išpita „Merkur” šî m-u s-u arătat šansă kit aktivno să sudjelovalesk îm akcijă namjenălită a lu dă sănătaći radniś šî lu a lor edukaciji šî kit să acuv una skurtă predavanji dă ajé kum jé j-ar trăbuji să să odnosulaskă pă lîngă Romi šî Romkinjur. Avém mari tremă, ali îm ista vrémi îj arém tari înkristată śe oj pućé să arăt pă śeva dîm problemur îm komunikacijur kari ju văd. Ka primeru, ju mes babică pă strukă šî am doživilit maj mulći rîndur kă odnosu pă lîngă Romkinjur kari vinji îm rodilištă šćijă să fijă šî moralno šî etički njiapukat. Jélji îm đesur ari maj mulc kupij, k-apu lj-ar dă sănătaći djelatniś pă lîngă avući šćut să lji posvetălaskă njudopustulită u cără pažnji pravdalé aje ku vorbi kă jé îj Romkinjă a lu kurijă j-i sigurno a šapćilje rîndur k-apu šćija aje šî jé sîngură. Istoaša, pă parći dă pristupanji ku pacijenti šî a lor edukaciji smatralešći ključnă faktorur pîntru razvoju dă uzajamnă odnosă la înkriđală. Aje îj bitnă ćimbenik, kum îm a lu medicinskă strukă aša šî îm društvă îm global kă îm tótă zî întri óminj komunikacije îj temeljită pă înkriđală, ka šî sudjelovanji în benjitvornă donatorskă akcijur, a śefeldă u fost šî akcije „Farba”, uvik dîm kap aduśi îm firi pă toc noj kit dă mari îj nurok îm darivalală pă élci.
