Ȋn 21. Sută dă an Romi inka uvik nari istă điriptaći pă apa dă but

  • HrvatskiHrvatski
  • 0
    19
    Foto: pixabay.com

    La anu 2017. Europskă centru dă điriptaćé a lu Romilor (ERRC) (European Roma Rights Centre, Thirsting for justice: Europe’s Roma denied access to clean water and sanitation, 2017) Upozorule pă šokantnă faktur dă razlikur šȋ diskriminacijur ku kari Romi să află ȋn la mulći a lu europa pămȋntur. Ȋntri jej ȋs šȋ lótu dă osnovnă a lu ominjilor điriptaći pă apa dă but šȋ sanitarnă kondicijur, ćak šȋ ȋn a hélje pămȋntur ȋn kari dă apă opskrbă šȋ sanitarnă uslugur ȋs dostupnă la gata ȋn tótă kasa. Ȋn ahéljé kumpănj hunđi ješći dă apă opskrbă infrastruktură Romi majȋnđesur nuš póći priuštuli plăćala dă prikljućkur šȋ la rȋnd režijskă naknadur pȋntru hasnalală dă uslugur.

    Raportur dă pritikut lu a lu Romilor kari ȋn toku ku éji kari or usledilit provodule a lu nevladnină organizacijur, kašă Centru pȋntru a lu politikă studijur (Centre for Policy Studies, Civil Society Monitoring Reports, 2017) dȋn Mari Britanija, šȋ ekspertnă komisija šȋ timur kari u osnovalit Europska Unija, ka primeru Agencija pȋntru temeljnă điriptaćur (Fundamental Rights Agency, A persisting concern: anti-Gypsyism as a barrier to Roma inclusion, 2018), or potvărdălit nalazur a lu ERRC-a.

    Ȋntri pămȋntur ȋn kari majmari numeru ralu Romilor zajednică kustă ȋn nuhumană šȋ dă sȋnătaći rizićnă kondicijur să umără Češka, Unguremé, Slovaćka, Bugarska šȋ Romanija. Pălȋngă istraživanjur a lu Agencija pȋntru temeljnă điriptaći majmari razlikă ȋntri kondicijur ȋn kari kustă općă populacijă šȋ a lu Romilor stanovniśi ȋjă ȋn Romanija, hunđi pălȋngă podatkur dȋn 2016. anu 68 posto dă Romi kusta făr dă niš śéfeldă prikljućkă dă apă ȋn kasă.

    Ȋn Italijé hunđi Romi inka uvik kustă ȋn oficijalnă šȋ nu oficijalnă „ dă nomadur kampur“ kondicijur ȋs kȋnăskući ka dă ćiljin nusigurnă kă istraživanjur dȋn 2005. an majdăparći arată majmari ućestalur dă astmur, proljevur šȋ bronhitisur ȋntri kupiji, śe ȋj ljigat ku dă nuhigijenskă šȋ dă sȋnătaći rizićnă kondicijur, ku ogranićenă pristupur la kupaonur šȋ apa dă but šȋ ku prenapućenošću ȋn nastambur pȋntru stanovanji ȋn kari retkostu nus njiš pătkănur njiš stată apa.

    Dă ćiljin izvestitelju dă UN-u pȋntru a lu óminjilor điriptaći pă osigurzătă apa dă but šȋ sanitarnă uvetur ȋn raportu kari u opisilit kum dă kust kondicujur a lu Romilor ȋn Portugal smatralešći dătot zabrinjavajućă, lju usporedălit ku maj urăći milžukur ȋn mult maj pucȋn razvijenă pămȋntur pă kari ȋn maj ȋnnjenći misijur u naišalit ȋn Milžuku dă Azija, Sudu dă Afrika šȋ Milžuku dă Amerika.

    Istoaša, raportur dă Civilnă promatraćur or istaknalit uznemirujućă trendu ȋn Francuska hunđi gradonaćelnici šȋ a lu općinur naćelnikur dăsvăkut or izjavalit kă dăkă osuguralešći dă sanitarnă uslugur ȋn kumpănjur pȋntru săraśi majmult nu or puće să lunźaskă ku a lor masovnă deložacijur.

    Primeru dȋn Slovaćkă varušu Prášnik istoaša ilustriralešći nuosetljivostu a lu dăržavnă vlastur pȋntru respektu dă temeljnă a lu óminjilor điriptaći kȋnd ȋs la ȋntrabala Romi. A lu Romilor kumpanji ȋj smestălită ȋn centra dă asta varuš šȋ predstavalešći una dă varuš kvart făr dă dostupnă apă dă but kapu stanovniśi u aduśi dăla nuzaštitălită dă planină kanal kari dă jarnă tot dă una ȋn đacă. Lu a lu majmulc stanovniśi, pă hajé parći, kari a lor naseljur or izgradalit pă periferijă pa ćak šȋ ȋn maj dă parći planinskă podrućjur Varušu u osiguralit  kutotu trăbujită javnă infrastruktură, ukjljućujućă šȋ dă apă mrežă šȋ kanalizacijă, a isto aša or omogućulit šȋ a lu stranskă investitorur kari gradalešći satelitskă kvart pȋntru stranskă posetiteljur ȋn okolnă đalur kari okružulešći varušu.

    Jednakă pristupu la apa dă but pȋntru toc građani dă Europskă Unijă baš ȋj, ku bătajé pȋntru ista pristup la edukacijă šȋ zapošljavanji , unu dȋn tri prioritetur dă delovanji a lu slovaćkă politićar šȋ europarlamentarcu Peter Pollak. Éšće ȋs pȋntru minji prioritetnă temur kari dăsvak ȋn Europskă parlamentu dăla élśi zuă dă obnašalit dužnostu lu zastupnikur 2019. Éšće ȋs problemur ku kari benju mam kunuskut inka ka zastupniku ȋn a lu Slovaćkă parlamentu, a atunśe šȋ ka ćlanu ȋn Kancelarija dă opunomoćeniku a lu Vlada dă Republika Slovaćka pȋntru a lu Romilor zajednică, u zăs polak šȋ u dudulit kum mulći istraživanjur arată  kă ȋs mulći dăržavur ćlanicur a lu EU drastićnă razlikur la ȋn pristupur la apa dă but šȋ sanitarnă uslugur ȋntri Romi šȋ općă populacijă, śe krešći dă sȋnătaći rizikur pȋntru Romi.

    Pălȋngă nalazur dă istraživanjur EU-MIDIS II objavalit ȋn februaru la 2022. anu, a kari u iznjelit mreža a lu nevladină organizacijur pȋntru javnă sȋnătaće European publichealthalliance, Tot la a triljé Romu kustă ȋn kasă făr dă  apa dă but, kȋnd ȋj prikljućku pă dă apă opskrbă sustavu dă ćiljin mik. Inlkuzija a lu Romilor nu să priśepi seriozno, spunji Pollak šȋ dudulešći: Posvećenostu šȋ kivinjalur, planur šȋ strategijur nus dăstulji kă ȋj evidentno kă usprkos a lu strategijur a lu Europskă uniji šȋ mari iznosu dă uložulic banj situacija astăs ȋj majdăparći majurătă nego ménti dă zéśi an.

    Nujednakostu ȋn pristupu la dă apăopskrbnă sustavu šȋ sanitarnă uslugur pălȋngă gȋnđala a lu dă Europa Vijeći pȋntru jednakostu, inkluzija šȋ sudelovanju a lu Romilor navedălići ȋn purunśalur dăn la martu 2021. an postalešći šȋ izvoru dă rodnă nujednakostu kă ȋn majmulći slućajur ȋs baš mujerilje šȋ fećilje majȋnđesur odgovornă pȋntru akărală šȋ hasnalala dă apă. Adaje ȋj šȋ uloga dă osigurzăt dă asta a lu óminjilor điriptaći važnă šȋ pȋntru rešavanji a lu rodnă nujednakostu ȋntri Romi, ka šȋ pȋntru rešilala dă strukturnă nujednakostu ȋntri Romi šȋ dă općă populacijă.

    Komentiraj

    Unesite svoj komentar
    Unesite svoje ime