Svećanostu dă dăsvăśeri lu a lu Romilor edukacijskă-kulturnă centru (REKC) 28. Januaru ȋn sklopu lu a lu Nopće dă muzejur u riđikat presedniku dă Vlada a lu Republika Hȋrvatska Andrej Plenković. Osim śe ku prigodnă svatu su obratalit alu akulo uzvaniś šȋ lu alu élci gošć, u trikut šȋ prostoru a lu Unija a Romilor ȋn Republika Hȋrvatska “KALI SARA” šȋ u gušćit ȋn studio dă Radio Kali Sara Hȋrvatska.
Dăpă śer u pozdravalit pă toc dă radio slušateljur šȋ u izrazalit a luj zodovoljstvă ku sadržajur la kari su ujtat ȋn prostoru dă Savez “KALI SARA” – ku prigodnă izložbă La tragur lu a lu Romilor kultură – zaslužnă ȋntri noj, ku središnja a lu Romilor knjižnică, multimedijskă dvorană šȋ kancelarijskă prostorur, su zahvalalit alu domaćinilor, a lu saborskă zastupniku Veljko Kajtazi šȋ a lu presednici dă Uniji “KALI SARA” Suzana Krčmar pă ćimală šȋ pă gušćijă.
Ȋn nopćasta pă dăsvăśere dă a lu Romilor edukacijskă-kulturnă centru šȋ prigodnă izložbă ȋn Nopće dă muzejur anj văzut respektabilnă krugu dă ominj kari or vinjit să iskazalaskă a lor poštovanji, a śinjiva šȋ să zadovoljulaskă a lor kunušćeri, ku ujtare la un parći dă ahajé śe baštinilešći Romi ȋn Hȋrvatska, ali šȋ globalno.
U zăs premijeru la pripă dă svat. U sitaknalit, atunśe, kum dăla Elśi ză dă élśi Vladă kari u formiralitu dăpă pobedă pă izborur 2016. an ku saborskă zastupniku dă dovăzăś nacionalnă manjinur Veljko Kajtazi su razvilit anume kvalitetnă suradnji kari ȋj bazirană pă odnosu dă ȋnkriđală šȋ pirśipală dă potreburljé a lu Romilor zajednică ȋn Hȋrvatska, ali šȋ potrebur dă elćilje nacionalnă manjinur šȋ kari ȋj formalizirană šȋ ku élśi šȋ altu Operativnă programur alu Vlada RH pȋntru nacionalne manjine.
Prioritetnă potrebur šȋ problemur a lu Romilor zajednică ȋn Hȋrvatska, a kari ȋs identificirană ȋn Operativnă program pȋntru a lu Romilor nacionalnă manjină, sugerirană ȋs baš dăla domnu Kajtazi, a luj suradniś šȋ élci relevantnă dioniś kari pružulešći strućnă ažutari a lu Vladi ȋn dȋn tot felur dă resorur. A lor rešilala dȋn Operativnă program dodatno olakšalešći a lu Nacionalni planu pȋntru inkluzija a lu Romilor dă razdoblji dăla 2021. Păn la 2027. An šȋ Akcijskă planu. Projektnă šȋ financijskă podrškă ȋj ćeje pȋntru ostvarenji dă cegur ȋn viđere dă śe maj bun šȋ kvalitetnijă inkluzija a lu Romilor ȋn a lu hurvecilor društvă. Aje znaćalešći ȋnbulureme dă toßi aspektur ku kari să inbolură identitetu dă asta narod, ali kumaša šȋ financiranje dă projektur kari ari baloură simboličkă važnostu, kašă Memorijalnă centru ȋn Uštica šȋ Falu dă duremi, a dakă nji ȋnturśenj la budućnostu atunśe totaša šȋ a lu Romilor edukacijskă- kulturnă centru ȋn milžuku dă varušuluj Zagreb a lu kurij dăsvăśeri astăs njanj astrăns.
U zăs premijeru Plenković.
Pă ȋntribaći a lu voditeljică kum să duśi ku prisutnă nusutuljeme kari la parći dă javnost izazvalešći podrškă kari jel ka premijeru, ali šȋ Vlada ȋn cjelină pružalešći a lu nacionalnă manjinur, Plenković u istaknalit kum tot omu kari ȋn paśi ku jel sȋngur uli kari traźi la ostvaralală dă dastaféle paśi priśepi kă kutotu śe Vlada faśi Śȋntru manjinskă narodur šȋ parc kum aje faśi aduśi bunjemi a lu toc građani ȋn Hȋrvatska.
Hȋrvatska ȋj tȋnără demokraciji, pămȋntulu kurijă narodu grou su izborulit pȋntru a lor slobodă, neovisnostu šȋ samostalnostu ȋn situacija ȋn kari u fost žărtvă alu marisrbilor agresijă dă alu Milošević režimu. Órăkići a lu hȋrvatskă pĂrc or fost okupirană šȋ mulc ominj u dat kustu pȋntru sloboda dă Hȋrvatska. Da aša să zăk, u fost ajé apukare la alu Kairos śupiljala ȋn unu moguću trenutku, kȋnd mar tektonskă šćimbalur să ȋntămpla pă continent, dăla 1989. an, 1990. pa 1991. šȋ aša maj dăparći păn la triześ obljetnică a lu internacionlană priznanji dă Republika Hȋrvatska, kari anj obilježălitu ménti dă órăkići zălji, 15. Januaru 2022. an.Aša, narod kari aša dă grou dăpă nizur dă nsurur dă an, su izborulit dă slobodă trăbă să ajvi largă š univerzalnă vrednostur, kari toc ka ominji ȋnpărcănj, kit să poštulaskă šȋ ahejé ȋntri noj kari ȋs manjină, aheje ku kari kustă, kari ȋs anoštri dăržavljani šȋ sugrađani šȋ kit să poštulaskă dă čiljin a lor identitetu. Asta nji poči numa ȋnboluri. Hȋrvatska u rešilit toći a ljij nacionalnă zadaćur šȋ toc kari ȋn jé kustă šȋ kari ajé kivinješći poći să adukă ȋn razvoju dă a luj pămȋnt. Kȋnd trezveni să gȋnđešći dȋn ajé optikă nu văd kit bilo śinji ar puće să ajvi razlog pȋntru anume, mari primedbă. Dapaće, toc kari u cără maj benj să informiralešći śe lukrănj šȋ ku lukrănj šȋ anume nji podržalešći kă fiśenj bunutaći a lu toc kari ȋn Hȋrvatska kustă.
U fost asta élśi gušćală a lu presedniku dă Vladă RH Andrej Plenković ȋn studijo a lu Radio Kali Sara Hrvatska, ali zasigurni nu šȋ zadnji kă kum šȋ sȋngur u zăs: A mnjov rođendan ȋj 8.aprilu pă zua kȋnd să obilježălešći šă Internacionalny zua a lu Romilor a ša aiśe zasigurno ješći majadȋnkă ljigaći.
