Veljko Kajtazi: A lu Romilor edukacijskă – kulturnă centru – Maj unu făkut paš la intragă integracijă a Romilor ȋn alu hurvecilor društvn alu hurvecilor društvă

  • HrvatskiHrvatski
  • 0
    55
    Foto: Phralipen

    La anu 2022. Dăla sȋngură pripa dăla saborskă zastupniku Veljko Kajtazi su apukat ku mulći aktivnostur. Intri élćilje pă rȋnd aktivnostur ȋn januaru, asta lună u trikut ȋn pripremur pȋngtru dădvăśera a lu Romilor edukacijskă – kulturnă centru ȋn prostorijur a lu Unija a lu Romilor ȋn Republika Hȋrvatska “ KALI SARA”, a ȋn kari maj intezivnijă or nastavali ku realizacijé dă projektur pȋntru intragă integraciji a lu Romilor in alu hurvecilor društvă.

    Dăpă svečanostu dă dăsvăśeri la 28. Januaru 2022. anu lanj arugat dă unu skurt svat:

    Śe pȋntru a lu Romilor zajednică ȋn Hȋrvatska znaćalešći dăsvăśeré lu a lu Romilor edukacijskă- kulturnă centru?

    Edukacijă ku cegu dă majȋnšuri prilagodbă ȋn obrazovnă sustavu šȋ pă tržištă dă lukru, păzala dă kulturnă baštină, promociji suvremenă a lu Romilor kulturnă izričaju, informacijskă- medijskă sustavu šȋ pă ljimba a lu Romilor ȋn forma dă Radio Kali Sara Hȋrvatska, radinicur, tećajur šȋ tribinur pȋntru tóći generacijur dă prioritetnă temur, aśe ȋs numa śeva dăm djelatnostur šȋ sadržajur kari ȋnbijă a lu Romilor edukacijskă- kulturnă centru zasigurno u ažuta la afirmaciji šȋ kunušćeri lu a lu Romilor nacionalnă manjină ka un parći dă a lu hurvecilor pluralistićkă društvă. Rezultata ȋj asta dă sistematskă šȋ planskă lukru šȋ adusu dă odlukur a nu stihijskă kratkoroćnă djelovanji, a pă śe šȋ ku asta šansă kivinjesk să zafalesk a lu amej suradniś šȋ djelatnikur a lu “KALI SARA” Ȋn trikući dóvăzăś dă éj mult a adaje anj lukrat, anj izgradalit a lu Romilor memorijalnă centru Uštica šȋ anj krenulit ku izgradnji  Falu dă duremi, anj osnovalit Središnjă a lu Romilor knjižnică, jedinstvenă ȋn Europa, ȋntri izdavaćkă djeltnostu dȋn an ȋn an objavalenj śe maj mulći brojur dă kvalitetnă književnă izdanjur ku iznimnă kvalitetă dă ćasopis šȋ portal Phralipen šȋ kit să nu umăr maj dăparći. Anj izgradalit tar temeljur pȋntru maj tȋnără generacijă kari vinji dăpă noj, a śefaldă noj sȋngur nu anj avut. Aj śe ȋ maj važnă ȋ kă toßi ešće prostorur lukră a lor funkcijă dăla élśi zuă dăla dăsvăśeri, ȋn jelji aktivno să provodulešći planirană sadržajur šȋ programur. Aša zasigurno u fi šȋ ku budućă Europskă romskă a lu Romilor kulturnă – sportskă centru a lu kurijă izgradnjă ȋjă ȋn plan.

    Adăśe dă datumu dă dăsvăśeré a lu REKC –u ac akuljes baš Nopće dă muzejur? Kari purunśală ac kivinjit să mănc ku prigodnă izložba tragur lu a lu Romilor kultură – zaslužnă ȋntri noj?

    Ka śe Unija “KALI SARA” ȋn anu dă kȋntală 2021. Su ukljućulit ku dóvă objavalići književnă izdanjur Visu a lu nu Rom Snovi jednog Roma šȋ Romanipe – dăn umbră pă lumină Iz sjene na svjetlo šȋ u sudelovalit pă 43. Interliber, majmari trgu dă kenvij ȋn Hȋrvatska, ka unu jedină romskă izdavać kari ikada u sudelovalit pă asta strućnă trg, aša anj kivinjit să arătȋnj kă Romi poći šȋ kivinješći kit să ukljućulaskă šȋ ȋn Nopće dă muzejur, majpopularnijă dă muzejur manifestacijă. Izložba Tragovima romske kulture – zaslužni međunama u apukat 31 porttretnă sliś zaslužulic Eomkinjur šȋ Romur kari znaćajno or adus ȋn majelfeldă dă društvenă – kulturnă šȋ znanstevenă sferur , kašă književnostu, novinarstvă, edukacijă, muzikă šȋ  kazališnă umetnostu , slikarstvă, sport, ddruštvă aktivizmur šȋ politikă. Pă mulc dăm jej am kănăskut , a pă órăkic inka lji kunosk osobno. Ku a lor lukru šȋ stvaralaštvă, osim śe or svătit ȋn a lor numi, or arătat kă Romi nus ajé śe dă jej ku suture dă an svăte šȋ skrijé élci, a ku śe să umanjalé a lor doprinosu ȋn razvoju a lu svetkskă kultură šȋ kunušćeri. Dakle, ćist ȋj kj k datumu dă dăsvăśeri REKC-u nu anj akuljes slućajno šȋ mă zafalalesk a lu Hȋrvatskă muzejskă društvă pă asta suradnji ka šȋ a lu presednici Vlasta Krklec kari ȋn a lji pozdravnă svat a lu toc pristuniś pă svećanostu dă dăsvăśeri dă Centru šȋ Nopći dă muzejur, ali šȋ a lu cjelokupnă hrvatskă javnostu.

    Ku a luj vinjala šȋ obraćanji svećanostu dă dăsvăśală u riđakat maj ȋn mari presedniku dă Vladă RH domnu Andrej Plenković. Śe Śintru voj znaćalešći prisustvo a lu premijer pă dastafelé događanji?

    Vinjere a lu premijeru Plenkvić pă dăsvăśeri a lu Romilor edukacijskă-kulturnă centru ȋj rază dă poštovanji pălȋngă a lu Romilor cară šȋ a lor kulturnă baštină, ka šȋ podrškă ȋn procesu dă edukaciji kari ȋj unu dȋn preduvjetur pȋntru a lor pljină integracijă ȋn a lu hurvecilor društvă. Asta ȋj mari ćast, a ujedno šȋ potvrdă dă bună suradnji šȋ povjerenji ȋntri Vladă šȋ koalicijskă partnerur ȋntri kari mes šȋ ju.

    La anu 2012. Obilježălala dă Internacionalnă zua a lu Romilor ȋn Hȋrvatskă saboru or prisustvovalit dă atunśe presednica Republike Hȋrvatske Kolinda Grabar- Kitarović. Dă atunśe presedniku dă a lu Hȋrvatskă vladă Zoran Milanović šȋ dă atunśe presedniku dă Hȋrvatski sabor Josip Leko, a ku praksa dă sudelovanji a lu državna službeniś šȋ predstavniś dă zanćajnă a lu hȋrvatska institucijur pă događanjur a lu Romilor zajednică, kašă oblježavanji dă Internacionalnă zua dă ljimba a lu Romilor šȋ Internacionalnă zua dă adus ȋnfiri pă a lu Romilor žrtvur dă genocide, anj lunźit ȋn tot altu an. Asta ȋj mari podrškă a lu Romilor šȋ Romkinjur ȋn a lor domovina Hȋrvatska.

    Ȋn pitrikală ku premijeru u fost šȋ ministrica dă kultură šȋ medijur domna Nina Obuljen Koržinek šȋ potpresedniku dă Vladă Boris Milošević kari ȋj šȋ presedniku dă Povjerenstv Povjerenstvă pȋntru provdbă dă Nacionalnă planu Śintru ukljućulala a lu Romilor dăla20221. păn la 2027. anu. Ku poseta šȋ obilasku dă prostorijur a lu Unija “KALI SARA” or pătut kit să vadă naltă stupnjă dă organiziranost šȋ realizaciji dă toći planirană projektur pȋntru kari ȋs planirană sredstvur pȋntru a lu Romilor zajednică.

    Ȋn sklop dă edukativnă aktivnostur ȋn REKC-u să planărzešći realizaciji dă dȋn tot félur dă edukacijskă programur, primerur edukativnă radionicur pȋntru majtȋnjir, program dă ažutat ȋn ȋnvăcală, pripremur dă maturur šȋ élćilje. Ku śinji planărzăc să surađivălec ȋn arama dă edukatvivnă sustavu?

    Edukativnă institucijur ku kari mar ȋn toku dă ku éji anj ostvaralit iznimnă kvalitetnă siradnji šȋ majdăparći u fi anoštri partnerur, kašă Sveućilištur ȋn Zagreb, Filozofski fakultetu ȋn Zagreb, Pućkă dăsvăkući ućilištur, dă Sȋnătaći veleućilištur ȋn Zagreb, Nalći iškulj Edward Bernays šȋ élci, šȋ planărzănj kit să skrijenj nóvi sporazumur ȋn komorur šȋ Zavodur pȋntru aflat lukrukum anj ȋnbijé śe maj ȋntragă ažutari ȋn konkretnă edukaciji. Ku cegu dă śe maj bună suradnji ku tȋnjiri. Edukacija ȋn una dȋn temeljnă temur dă an Kongresu a lu Romi tȋnjiri śe su arătat ka da tot bună parći dă direktnă komunikaciji.

    Kari projektur planărzec să realizăc ȋn sljedećă  lună šȋ ȋn lunur kari vinji?

    Kontinuirano onj lukra pă provedbă dă Operativnă program pȋntru nacionalnă manjinur a lu Vladă Republikă Hȋrvatska pȋntru razdoblji dăla 2021. pan la  2024. an, a dă ćiljin pă ahălă pȋntru a lu Romilor nacionalnă manjină. Kutotu  aktivnostur mar ȋs ȋn fază dă provedbă. ȋn hajalantă lună graju ȋj pă izradă dă Javnă pozivu Fond pȋntru apărala dă okoliš šȋ energetskă učinkovitostu ku cegu kit ménti dă vara să nji lonj ku sanacija dă Ilegalnă odlagalištur dă gănojă ȋn a lu Romilor kumpănj kum anj ȋnbunji dă kust uvetur šȋ prevenirali lunźala dă zaraznă bićišugur. Una ȋngrămadă ku minister dă gospodarstvo šȋ održivă razvoju Tomislav Ćorić am posetălit a lu Romilor kumpănj ȋn Međimurje šȋ akulo asta problem sigurno onj rišili, ali isto aša ašćept dăla Uniji “KALI SARA” šȋ suradnikur kit să provedălaskă edukacijur šȋ radionicur dă važnostu a lu pravilnă zbrinilala dă gănăjo. Dăla jedinicur a lu lokalnă samoupravur jară ašćept kit să aflji odgovornă partnerur šȋ kit ku poštulala dă socijalnă kriterijur să osuguralaskă la rănd vuzulala dă gănojă dăn kumpănj.

    Altu pă rȋnd prioritetu dă hajalantă lună ȋj suradnjă ku Ministarstvo dă regionalni razvoj šȋ fondur dă EU pă programur dă Unepredălă infrastruktura pă părcăljé naselilălići ku pripadniśi a lu Romilor nacionalnă manjină. Să lukra dă važnă projekt pȋntru dă kari ȋj osigurnă 3 milijuna kuna ȋn dăržavnă buđetu. Mă nadalesk kă kontinuirano lonj larźi šȋ ku jel onj unapredăli javnă infrastruktură šȋ uskuź ȋn jedinicur a lu lokalnă samoupravur ȋn kari ȋj znaćajnă udio a lu Romilor manjină, Tari ȋn đesur eljé ȋs jedinicur kari ȋs singură dăpă jelji podrazvilići kapu a lor kapacitetur šȋ financijskă sredstvur ȋs ogranićenă, a pă žalji šćijenj kă a lu Romilor kumpănj atunśe nus priritet aša dă ȋn alje onj nastojali să ažutănj, kit gođe pućenj.

    Ješći aiśe šȋ élćilje aktivnostur ka primer ȋn Brodskă – posavskă županiji a lu kupilor onj ȋnpărcă dă iškulă meštriji, a kontinuirano nji pripremilenj šȋ pȋntru Internacionalnă konferencija a Romilor kari su acȋnje ȋn aprilu dă asta an ȋn povodu dă Internacinalnă zua a lu Romilor, a dă śe ȋn narednă lunur sigurno u fi maj mult svat.

    Ku śe trenutno ȋj šćec zaokupljenă ȋn Hȋrvatskă saboru? 

    Merkur la 2. februaru oj sudelovali ȋn saborskă raspravă ljigată ku Konaćnă predlogu a lu  Zakonu  dă šćimbală šȋ dopună Zakonu dă sudur, Konaćnă predlogu a lu  Zakonu  dă šćimbală šȋ dopună Zakonu dă podrućjur šȋ sjedištur dă sudur, Konaćnă predlogu a lu  Zakonu  dă šćimbală šȋ dopună Zakonu dă dă dăržavnă advokatur šȋ Konaćnă predlogu a lu  Zakonu  dă šćimbală šȋ dopună Zakonu dă dă podrućjur šȋ sedištur a lu dăržavnă advokatur. Am uložulit amandaman ljigat dă smanjalakă dă kriterijur pȋntru izborur a lu ovlaštenă sudskă tumaćur dă ljiba a lu Romilor. Konkretno, kot kit uvjetu dă naltă strućnă spremă s s slobodă ȋn maj mari spremă kum śinjiva dăn a mej suradniś să potă ivi. Ju am fost jedină sudskă tmać dă ljiba a lu Romilor in Hȋrvatska, a  ku tunara ȋn Hȋrvatskă saboru maj mult nu obavljalesk ala lukru aša kit trenutno nu avenj tumač pȋntru a ljimba a lu Romilor Romani chib, a aje neophodno trbujită.

    Komentiraj

    Unesite svoj komentar
    Unesite svoje ime