Zabrană a lu ustašolor simbolur šȋ maj dăparći nijă ažunsă

  • HrvatskiHrvatski
  • 0
    277
    Foto: jusp-jasenovac.hr/

    Ȋn njenće dă obilježavanji dă Internacionalnă zua dă adus ȋn firi pă žrtvur dă la holokaustu, vinjir, la 22.januaru 2020 anu, ȋn a lu zagrebuluj dă Židov Općină su or astrăns predstavniśi dă órăkići oporbenă strankur ali šȋ un parći dă la a lu vladajućă koalciji. Konkretno, sor aflat predstavniśi dă žrtvur NDH odnosno predstavniśȋ dă Židov, Romi šȋ Srbi, šȋ saborskă zastupnikur Damir Habijan (HDZ), Peđa Grbin (SDP), Rada Borić (NL), Milorad Pupovac (SDSS), Tulio Demetlika (IDS), Furio Radin (NZ), Krešo Beljak (HSS), Darko Klasić (HSLS) šȋ Marijana Puljak (SC). Ishodu dă satanku, pȋlăngă pripćenja dă a lu Židov Općină Zagreb, ȋn unugraju ȋj ligizală dă mănat făkătura zakonu dă zabrană šȋ kaznalală a lu hasnalala dă ustašilor sămnur, negiralala dă koncetracijskă logorur šȋ riđikala dă ustaškă zloćincur.

    Bitno ȋ kit să spujă kă să faśi dă predlogu šćimbala dă zakonu, maj toćno dă dodatku a lu ćlanku 325. Dă Kaznenă zakonu kari ar regulărză šȋ isticilala dă obilježjur a lu nacionalsocijalizmu, fašizmu, dă ustaškă šȋ ćetnićkă pokretu uli režimu.Kă ȋj potrebă pȋntru dastaféle zakon šȋ maj dăparći ȋj relevantnă šȋ aktualnă u potvrdălit šȋ događaju kari u prethodulit lu a lu sastanku sȋngur.

    Ȋn ista ză ȋn śasur dă la điminjaca, predsedniku Zoran MilnoviĆ ku dă kătănj vrhu RH, u odlućulit kit să nu fijă pă obilježavanji 28. Godišnjică dă kătană-policijskă akcijă Maslenica ȋn Zadar. Šȋ dakă mar u ažuns ȋn Zadar, presedniku Milanović lu lăsat ménti dă apukaré dă singur obilježavanji. Ka šȋ pă 25. Obljetnică dă kătană-redasrstvenă operacijă Bljesak, obilježălită la 1. Maju 2020. ȋn Okućani, kȋnd presedniku Milanović komemoracija u lăsatu pȋntru a lu Ustašilor sȋmnur – majtoćno, pȋntru porukur „ Za dom spremni“ – asta ȋj šȋ asta rȋnd razlogu adăśe u fuźit. Inka ȋn maju, presedniku Milanović situacijasta u komentiralit u zăs kă: Unu sudioniku su lăpădat ȋn uniformă ku sămnu ZDS šȋ ju ȋn ajé nu gȋnđesk să fljuv. Asta ȋj namernă provokacijă, smatralesk asta ku kălkala dă žrtvur šȋ adusu ȋn firi pă asta događaju, kapu ȋn ala stavu u rămas dosljedan šȋ ȋn asta slućaj šȋn la apukari dă informaciji dă órăkići pojedincur ku ustaškă sămnur ȋn protokoluluj dă događaju.

    Šȋ kȋnd Novostur asta ouvešći ȋnmnăže ku naslovu Akušă zabrană dă a lu Ustašilor sămnur, majdăparći razvoju dă situacijă u arătat kă šȋ maj dăparći ješći tari konsenzus pă asta temă, šȋ kă la konkretnă pomakur, ka njiš sȋngură zabrană, nu u vinji baš aša akušă.

    Tek una zuă dăpă śe ȋn priopćenji dă a lu Židov općină Zagreb u fost spus kă ȋj ažunsă dă unugraj ligilizală, 23. Januaru presedniku dă klubu zastupnikur a lu HDZ Branko Bačić pȋntru nacional.hr u izjavalit kă nujă anume kă predstavniku dă HDZ pă a la sastanku su ligizit ku zabranalaa dă ustaškă sămnur. Dăpă ajé šȋ sȋngur Damir Habijan u opisilit a luj poimanjur dă ala sastanak šȋ u zăs: Nam kăpătat dojmu kă ȋj ligizit kum mirźenj ȋn zakonskă zabrană dă a lu Ustašilor sămnur. Nu am avut mandat kit să a duk bilo śefeldă ligizală ȋn numilje dă strankă, nego kit să sudjelulesk, să bag sama dă śe su vurbi, šȋ să măj sadržaju dă svat.

    Ȋn narednă zălji, dă ćiljin ȋn povodu dă Zua dă adus ȋnfiri pă holokaust la 27. Januaru, podrškă pȋntru zabrană dă a lu Ustašilor sămnur općenito, šȋ pozdravalala ZDS specifično, ažunŹe dăla dăm toći părcăljé. Antifašistička liga, ku mulc supopisniś, u kutat šapći konkertnă akcijur dăla Hȋrvatskă saboru, ministarsta dă braniteljur,Skupština a lu varušu Zagreb, dă edukacijă institucijur, Vlada RH, Hrt,Državnă odvjetništvă, Državnă odvjetnică RH šȋ lokalnă vlastur.

    Kȋnd dȋn a lu njemcilor veleposlanstvă ȋn Hȋrvatskă ȋj napomenulit kum veleposlanstvo nu să mišilešći ȋn dă ȋn nontru felur a lu Hȋrvatska, tot aša śi ȋj naglasalit kum jej aduśi mari važnostu la sata temă šȋ ku interes veđi śe maj mulći grajur kari kótă dosljednă zabrană dă a lu Ustašilor sămnur šȋ dăm jélji simbolur. A lu Amerika veleposlanstvă ȋn Zagreb u fost śeva maj eksplicitnijă ȋn puminjală kum ku a lu Ustašilor simbolur šȋ svatu dă aljan nar ilok ȋn dă astăs demokratskă Hȋrvatskă šȋ osudulală dă tot ȋnśirkala dă revizijă a lu hostorija uli glorificiranji dă trăkući totalitarnă šȋ fašističkă režimur

    Pućkă pravobraniteljică Lora Vidović istoaša, u izrazalit ćist stavu dă pozdravu ZDS ȋn emisijă Točka na tjedan N1 Televizija, u zăs ajé ku šansă: Kă ȋj pă ćist propisilit śe ȋj slobud, a śe nujă slobud, nesporazumur, njipirśipalur, nuujednaćenă, pa šȋ zlonamrnă tumaćenjur nar fi. Ju dă tot podržalesk a lu Židovur organizaciji ȋn ajé kit ku Kazneni zakonu dă tot zabranalskă hasnalala dă toći simbolur kari or jăšăt dȋn a lu ustašilor režimu. Asta ȋj ȋn skladu ku a lu ustavnă vridilalur a lu Hȋrvatska šȋ a lu Europa uniji lu kari pripadalenj.

    A kă baš njišsporazumur, njišpirśipala šȋ nuistă tmaćenjur šȋ maj dăparći obilježavalešći tótă rasprava pă asta temă u fost pă ćist šȋ ȋn a lu hȋrvatskă Saboru, kȋnd zastupniku Veljko Kajtazi u ćimat pă Vladă Rh šȋ pă toc kolegicur šȋ kolegur zastupniśi, nuovisnă dă a lu stranćakă pripadnostu, kit dȋn treg să apuśi purunśala dă a lu Židov zajednică šȋ dă élci stradalačkă naciji kit dă a lu Ustaš sȋmnur šȋ pozdravur, una ȋngrămadă ku „Za doms spremni“, ku Kazneni zakonu pă ćist să-să zabranalskă pă uzoru pă a lu njemaćkă zakonu.

    Pa ajé ćimaći Marijan Pavliček pak u zăs kum jel pă Ustaši šȋ ustaškă sȋmnur ȋn Hȋvatska ȋn 2021. An nu véđi. Pălȋngă Pavliček, ȋn viđeri ȋs numa pripadniśi dă HOS šȋ a lor sȋmnur. Pă alata parći, Peđa Grbin u dat pljină podrškă a li inicijativă dă a lu Židov Općină šȋ u napomenălit kă domnu Pavliček ignoriralešći glorificiranje dă nacitićkă šȋ dă a lu ustašilor režimu.

    Ista razlikă ȋntri sȋmnur dă a lu pripadniśi dă HOS šȋ dă a lu Ustašilor sȋmnur u napomenulit šȋ premijer Andrej Plenkovićdăpă élśi a lu Milanović lăsaći dă cerominijă ȋn maju 2020. Premijer Plenković atunśe u napomenulit kum jel šȋ aluj strankă šȋ Vladă, tari ćist odredălit pȋlăngă pozdravu „Za dom spremni“, ku navodu kum ješći preciznă identificirană trenutkur ȋn kari śeva ka sȋmnur dȋn tabără să poći hasnali, a éje ȋs trenuci la komemoraciji šȋ la lokur hunđi éje ominj or murit.

    Dȋn alta parći, advokatica šȋ ekspertica dă medijskă điriptaći Vesna Alaburić, smatralešći kă aktualnă raspravur dă ZDS arată kă zakonodavcu nujă spremnă ajé ȋntribari aku să rišălaskă. Napomenulešći maj aša kum Ustavnă sudu njiš udată nu u zăs kă zakonodavcu trăbujă să adukă propisu ku kari aje ar sankcionărză. Ustavni sudu numa u zăs kă dakă să sankcionărzešći ZDS, naj povredălit sloboda dă svat, ali zakonodavcu ajé u lăsat kit aša să uredălaskă. Vlastu ȋj sklonă kit să fakă iznimkur. A kă iznumkur mar ješći să véđi dăn pristupu a lu premijer Andrej Plenković.

    Dȋn HDZ, toćno dăla Damir Habijan, ȋn zăljiljé ȋntri sastanku acȋnut ȋn ŽOZ anj putut ahuză šȋ izjavur kašă: Interesantno kuma asta inicijativă su pojavalit baš ménti dă lokalnă izborur, ka kum ménti dă parlamentrnă izborur să dăsvăśe temur dă korupcijă šȋ śeva ka ustašizacija.

    ȋntri ajé bitnă ȋj dă napomenulit kum dăn asta rȋnd inicijativa nu su apukat dăla oporbă, mar Ognjen Kraus šȋ a lu Židov općină Zagreb. Insinurale kă ȋj inicijativa mănată numa dăla a lu dă politićkă motivacijur nujă numa nanume, mar šȋ balgă ȋnminjală kă banaliralešći ahaje śe ZDS predstavalešći baš lu a lu dă Židov šȋ élćilje manjinskă zajednicur. Isto aša, važno ȋj šȋ napomenulit kum asta inicijativă njiškum nujă élśi ćimaći pă ljeźi šȋ zakonskă regulativă dă a lu ustašilor sămnur,

    Trăbujală dă pă ćist šȋ nudóvăsmislenă stavu dă svatu ku śudă šȋ kutotu śe jel akopiră važnă ȋj nu numa pȋntru historijă, mar šȋ pȋntru stajalištur ȋn budućnust. ȋn obziru šȋ pă nuj dă mult dă misterioznă pagubă dă ploćică, a ša kum să ćamă petra dă ȋn piđikat, ȋn spomenu pă Miroslav Šalom Freiberger, ȋn Amruševa ulica ȋn Zagreb, dă kari Nataša Popović dȋn Centru dă tolerancijă smatralešći kă ȋj namerno păgubită, téško ȋj kategorićki arunkat trăbujala dă maj balaură šȋ konkretnă regulacijă dă svatu ku śudă šȋ delurljé śe or jăšat afară dȋn istă.

    Tot aša, să véđi kă konkretnă zaključku dă éšće ljéź šȋ maj dăparći or ašćipta.

    Komentiraj

    Unesite svoj komentar
    Unesite svoje ime