Zoran Milanović: Lukru pă maj ȋnśitală socijalnă iskljućenostu šȋ marginalizacijă krovnă ȋj cegu pȋntru kari mă gȋnđesk kă ipak u trăbuji maj mult răgaz

  • HrvatskiHrvatski
  • 0
    37
    Foto: predsjednik.hr

    Presedniku dă Republika Hȋrvatska Zoran Milanović ȋn asta an ȋn órăkići rȋndur u arătat interesu dă događajur ȋn a lu Romilor zajednică šȋ  rišilala dă problemur ku kari Romi šȋ Romkinjur să suoćavalešći.

    Ȋn april ȋn asta an pă 75. Obljetnica dă proboju dă posljednjă zatvoreniś dȋn logor Jasenovac u fost ȋn vizită la Spomen podrućjă Jasenovac. Una ȋngrămadă ku saborskă zastupniku Veljko Kajtazi, presednica Unija a lu Romilor ȋn Republika Hȋrvatska “ KALI SARA” Suzana Krčmar šȋ presedniku dă Unija a lu antifašističkă bătarnjiśi ȋn Republika Hȋrvatska Franjo Habulin or položulit kusarov la spomen- obilježji pă a lu Romilor mărmănći ȋn Uštica.

    Ȋn oktobru ȋn toku dă a luj dă unazuă boravku ȋn Međimurjé presedniku u fost ȋn vizită in a lu romilor kumpanji Parag, Una dăm majmari a lu romilor kumpanji ȋn Hȋrvatska ȋn kari kustă maj mulc dă 2000 stanovniś. Ku presedniku dă Vijeće a lu romilor nacionalnă manjină dă Međimurskă županijă Matijaš Oršuš šȋ presedniku dă Mesnă odboru Parag Radovan Balog u svătit dă infrastruktură  dă zapošljavanji šȋ edukaciji.

    Izaslanstva dă Unija a lu Romilor ȋn Republika Hȋrvatska “KALI SARA”, a kari ku presednica dă Uniji fiśe šȋpresednici Vijeća a lu Romilor nacionalnă manjină dă Međimurskă, Sisačko-moslavačkă, Osječko-baranjskă, Varaždinskă, Brodsko-posavskă, Istarskă šȋ Karlovačkă županijă šȋ Varušu Zagreb, presedniku u ȋngušćit 7. oktobru. Ku ajé prigodă romskă predstavniśi lu kănăskut ku aktivnostur, ali šȋ ku maj inka aršă problemur. U fost šȋ svat šȋ dă Élśi kongresu a lu tȋnjilor Romi ȋn Republika Hȋrvatska, kari maj ȋnkuljé su acȋnut dăla 9. Păn la 11. Oktobru ȋn Hotel International ȋn Zagreb.

    Dă vréme a lu prijmu la presednik Milanović anj pus šȋ órăkići ȋntribarur ljigaći ku manjinskă politika šȋ razvojnăpotencijal šȋ budućnostu a lu hȋrvatskă društvă.

    Śefeldă ȋj a vostră viđeré a lu hȋrvatskă društvă- ȋj šćenj dar tolerantnă društvă ( ȋn nacionalnă, religijskă šȋ ȋn alti gȋnd) ?

    Inka la sȋngură pripa dă a mnjov mandat, a šȋ ȋn majȋnkuljé aktivnostur am naglasalit kum ȋj astăs anostră odgovornostu baš ajé kit njiš una građankă njiš unu građanin dă Hȋrvatska să nu să sămci diskriminirano uli pă bilo śefeldă parći iskljućenă pintru faktu kă ȋs élféldă. Élfel ȋn gȋndu maj slab pălȋngă rodnă, nacionalnă, socijalnă, vjerskă, dă lukru uli bilo kari altu kriteriumu. Asta ȋj pȋntru minji patriotizam zasnovană pă maj mari vrednostur dă anostru Ustavu, ka šȋ pă temelju dă ominj, a nu predrasudur. 

    Dă lungat ȋj šćec ȋn politikă pućec dar usporedăli položaju ȋn društvă kȋnva šȋ astăs, šȋ ȋn ala gȋnd šȋ položaju dă a lu Romilor nacionalnă manjină ȋn Hȋrvatska?

    Šȋ astăs ȋj jasno kum ȋs pripadniśi dă a lu Romilor nacionalnă manjină majugroženijă manjinskă grămadă ȋn Hȋrvatska. Ipak, naporur dă suradnji ȋntri mulći udrugur šȋ nadležnă državnă institucijur paš pă paš ȋn tragur arată kalji la maj bun kust šȋ položaju a lu Romilor, a aša šȋ dă élćilje manjinur ȋn Hȋrvatska. Važno ȋj a lu eljé izazovur pristupulit sistematski šȋ ku răgazu kă kompleksnostu dă problemur uključulešći majmulći dă edukaciji šȋ izgradnjă infrastruktură kari ȋs a ša-šă iznimnă važnă pašur. No, nuhuđunjit lukru pă ȋnśitală dă socijalnă isključenostu šȋ marginalizacijă dă anoštri građankur šȋ anoštri građanur, făr dă obzir śe ȋs jej ȋn una šȋ pripadniśi a lu manjinskă zajednică, krovnă ȋj ceg pȋntru kari mă gȋnđesk kă ipak u trăbuji maj multă răgaz. Tot građanu ȋn Hȋrvatska slugurešći ista šansur kit să gradalaskă a luj kustu ȋn dostojanstvă šȋ odgovornostu ȋj lu a lu toc dioniśi dă dăržavnă vlastu kit dă aje să težălaskă ȋn a lor lukru šȋaktivnostur. Važno ȋj izgradalit ȋntriosob ȋnkriđală. Projektur kari să provodulešći, primer ȋs ljigaći ku unapredălala dă kust uvetur a lu Romilor, poticilala dă lukru šȋ dăm tot felur dă programur dă stipendijur, totaša ȋs bunji apukari.

    Kită gre ekonomskă situacijă uticălešći pă tolerancijă ȋn društvă šȋ kită ȋs ominji sklonj pȋntru a lor grou položaju să aflji dăvină pă élci uli élféldă?

    Hȋrvatska isto pripadalešći a lu toc šȋ nu u činilešći numa visokoobrazovană, poduzetnă, umetničkă uli športskă nadaralic ominj. Isto aša mar am spominalit kum ȋs osnažalala dă solidarnostu ȋn društva šȋ suzbilala dă klijentelizmu śeva dă majučinkovitijă istrumentur ȋn bătaji protiv nujednakostu. Ekonomska situacija nujă ȋnšuri, no nu poći postojali njiš unu razlog kari ar puće kit să pravdalaskă prebacalala dă dăvină pă ejé kari ȋs elféldă. Anostru ceg trăbă să fijă kit să-să osigurzaskă majbunji uvetur, śe ȋj maj mult poći, dă toc građanur, ku asta mă gȋnđesk naravno šȋ pă pripadniśi dă manjinskă zajednicur. Ekonomskă, ali šȋ socijalnă posljedicur dă kriză ȋn kari trenutno ȋj šćenj sigurno u obilježali mari razdobljur kari ȋj ȋn njenće anostră. Am Nadă kă dăm asta kriznă situacijă onj skóći kufiri lekcijur šȋ kă lji onj priminili ȋn budućnostu, no njiš udată pă paguba dă dostojnastva uli statusu dă bilo kari grimez dă građanur ȋn Hȋrvatska. 

    Śeféldă ȋj budućnostu a lu tȋnjirilor ȋn Hȋrvatska, kum viđec a lor perspektivă? Ȋn a la gȋnd, smatralec dar kă ȋj nuj hasnalit potencijalu dă razvoju poduzetništvo a lu tinjiliror?

    Kustănj ȋn vrémur dă mulći izazovur šȋ griža pȋntru budućnostu a lu tȋnjirilor astăs ȋj važnă element dă izgradnjă bună budućnostu pȋntru toc noj ȋn Hȋrvatska. Šȋ aiśe dătot mă gȋnđesk pă budućnostu dă toc anoštri tȋnjiri. A lu Hȋrvatska trăbă tinjir šȋ tȋnjiri ȋn Hȋrvatska trăbujă kit să kapići šansă să aflji a lor kalji, kit ȋn poticajnă okolină să kivinjaskă să gradalaskă a lor familiji šȋ karijeră. Pirśep kă pă mulc lji privlaćalešći šansur kari ȋnbijă inozemstvo, ȋn ala gȋndu dă edukacijă, ka šă dă lukru, no ȋnkred kum toc trăbă să ajvi šansă să proživălaskă iskustvur kari kivinješći, a ku kontinuirană lukru šȋ činu a lu odgovornur ȋn Hȋrvatska gȋnđesk kă ȋj pućeri kit să- să fakă okruženji ȋn kari mulc or kivinji kit să-să –  ȋntorkă ȋnapoj.

    Kită a nostră edukacijskă sustavu omogućulešći a lu tȋnjirilor kit să razvilaskă dă poduzetniśduhu?

    Trăbujenj să stvorulenj uvetur ȋn kari edukacija u fi dostupnă a lu toc, dă ćiljin ȋn asta vremi dă svetskă pandemiji koronavirusu ȋn kari kustănj šȋ kari ȋn mari utecălešći pă organizacijă, ȋntri kutotu šȋ edukacija. Važnă ȋj a lu tătănsa să osigurzaskă istă šȋ poštenă pripă, kit să ajvi šansă să ostvaralaskă a lor pljin potencijal, kum poduzetničkă, aša šȋ kulturnă, umjetničkă, športskă uli bilo kari altu dă kari ari afinitet. Pă jej ȋj kum ajé šansă or hasnalivu maj dăparći, no anostră budućnostu ovisilešći dă kvalitetă edukacija šȋ dă ȋnkriđală kă ȋj šćutu ćejé dă maj uspešnă kustu. Hȋrvatska ȋj astăs unatoć la kutotu dăstulă irită kit să pótă edukacija pă toći razinur su fakă dostupnă a lu toc. Aje trăbă să fijă unu dăm anoštri majvažnă prioritetur.

    Komentiraj

    Unesite svoj komentar
    Unesite svoje ime