Unija a lu Romilor îm Republika Hîrvatska „KALI SARA” pîntru a ljij članur, toćno pîntru predstavniś dă Koncilu a lu Romilor nacionalnă manjinur pă razina dă županijur, varušur šî općinur, dă la 6. pîn la 10. septembru u organizilit studijskă kalji pă la severu šî milžuku dă Damacija. Mar maj lungată vrémi planărzénj asta studijskă kalji, inka ménti dă năskută situacija ku koronavirus, nji spunji presednica SRRH „KALI SARA” Suzana Krčmar šî lunźešći: Élśi nji gînđénj să fuźenj îm Francuska, dăćiljin îm loku Svănta Marija dă la morur (Saintes-Maries-de-la-Mer) îm pokrajina Provansa, a kari îj loku dă umblari ku ćastu a lu mulc Romilor dăpă la Francuska šî élćilje pămîntur dă Europa šî dă lumi-cara, hunđi îjă statua šî bisérika alu dimizójki Kali Sara. No, la pripa dă asta an anj odlućulit kit să organizilenj una îngrămadă kalji pă la anóstră frumósă dîržavă šî maj benj kit să nji kunušćenj ku a ljij prirodnă šî kulturnă mîndremur šî znamenitostur.
Dăpă patru studijskă kăj îm toku dă trăkući éj, îm Poljska, šî Slovačka, Bosna šî Hercegovina, Češka šî Makedonija, ćar Dalmacija să fiśe ka maj interesantnijă destanacijă, dăćiljin a d-ajé kă śe a noštri ćlanur slab u kunušći a šî šî a d-ajé kă stanovniśi dă éšće županijur slab kunušće pă Romi, nj-u ubjasnalit Suzana Krčmar šî u istaknalit kă asta îm una îj unu dîm cegur dă asta kalji. Kum s-ar zîśi îm Šibensko- kninskă šî Splitsko-dalmatinskă županijă nu ješći njiś una a lu Romilor kumpanji. Ku dómna Krčmar s-u ligizit Branko Petrović, predsedniku dă Koncilu dă a lu Romilor nacionalnă manjină dîm Osječko-baranjskă županiji, šî u zîs napu: Nj-u fost interesantno să vizitenj županijă îm kari nu să šćijă multă dă Romi šî să fij dostojanstvenă predstavniś dă a noštri óminj. U dudulit šî kum órăkic óminj lji vinjé aprópi ku gîndu kă îs stanovniś dă la élćilje dîržavur šî kă s-or iznenadalit kînd or auzît kă jej îs dă anume članur a lu Romilor organizaciji šî predstavnikur dă mari broju a lu Romilor kari kusta îm élćilje a lu Hărvăćije županijur.
Îm toku dă śinś zîlji članur dă „KALI SARA”, una îngrămadă ku saborskă zastupniku Veljko Kajtazi šî ku ravnatelju dă Ured pîntru a lu óminjilor điriptaći šî điriptaće a lu nacionalnur manjinur Alen Tahiri or avut vizită la 3 nacionalnă parkur, Plitvičkă jezerur, slapur a lu Krka šî Kornatur, a atunśe varušu Vodice, Šibenik, Trogir, Split, Nin šî Zadar šî Memorijalnă centru „Nikola Tesla” îm Smiljan îm Ličko-senjskă županiji. Patru śasur anj umblat pă la Plitvice mar élśi zî dă kalji, a ku ista tempo anj nastavalit šî tóći élćiljé zîlji. Nji njirgilé kivinjală kit śe maj mult să viđenj šî învăcănj, spunji presednica dă „KALI SARA” dómna Krčmar šî dudulešći: órăkic întri noj dară ku śeva ka šansa or fost pă skurt îm Split uli îm Šibenik, ali njiśudată aje nu u fost aša dă benji organizilit šî maj ku stručnă pitrikală dă a lu turističkă vodiću.
Noj Romi dăpă kontinent, dăćiljin dîm istoćnă părc dă Hărvatska, grov anj avé šansă îm akušă vrémi să viđenj éšće furmošă dă primorjé lokur îm pămîntu a nostru, u lunźit maj dăparći Branko Petrović. Anj auzît iscrpnă šî dă noj značajnă informacijur dă mulći historijskă spomenikur, primer îm a lu Šibenik Katedarală sv. Jakova šî îm a lu Knezuluj palaći, Dioklecijanuluj palaći šî peristilu îm Split, a lu Trogir Katedrală sv. Lovro šî Biseriśi sv. Donat šî a lu Morskă orguljur îm Zadar, u dudulit.
A triljé zuă dă kalji s-or purnjit dăpă otok Murter pă eskurzijă ku barka, a îm toku kari or stat pă Veliki otok. Akulo or acîcat luminj šî or arătat a lor susîmcală ku familijur a lu 12 vatrogašć kari or murit 2007. an kînd ašćinźé foku pă otok.
Ka śi tótă dă studijskă kalji Unija „KALI SARA” šî îm asta u avut dă lukru parći îm kari toc or sudelovalit. Făr dă obzir pă ušćunjići, a lu romilor predstavnikur aktivno sudelovalé îm tărkmălală dă nov Operativnă program a lu Vlada RH pîntru a lu Romilor nacionalnă manjină. Nastojalé kit śe maj mult să informiralaskă pă zastupniku Kajtazi šî pă presednică Krčmar dă maj mar problemur a lu a lor sumještanur šî prioritetu îm a lor rišilală.
Îm Zagreb s-or întors impresionirană ku mîndremur dă Hîrvatska, a aku aša dă „împlući baterijur”, kum zîši, majînšuri or lunźi ku a lor una îngrămadă, ali šî tot dăćiljin îm a luj parći, ur rišili problemur îm a lor a lu Romilor zajednicur.
